DECIZIE nr. 535/2016

Valer Dorneanu - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, în Dosarul nr. 4.134/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 829D/2016 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 327 din 19 mai 2016, ale cărei considerente apreciază că se mențin, pentru identitate de rațiune, și în prezenta cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.024 din 3 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.134/63/2016, Tribunalul Dolj - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare formulate împotriva unei decizii civile pronunțate în materie electorală de Tribunalul Dolj. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate ridicate în fața instanței de judecată o dată cu invocarea, din oficiu, a excepției inadmisibilității căii de atac extraordinare formulate (contestația în anulare) și astfel cum a fost consemnată în cuprinsul deciziei civile pronunțate în cauză (ce constituie și actul prin care Curtea Constituțională a fost învestită cu soluționarea excepției), se face referire la încălcarea art. 21 din Constituție. Autorul excepției a învederat instanței de judecată că are dreptul la un proces echitabil, precum și faptul că prezenta cale de atac este o cale de atac de retractare și nu de reformare, motiv pentru care apreciază că aceasta este admisibilă. 6. Tribunalul Dolj - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Suprimarea căilor de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțele judecătorești, la care se referă art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, este în concordanță cu caracterul de celeritate și natura specială a procedurii de judecată în materie electorală, ce se desfășoară potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Astfel, valorificarea drepturilor electorale este condiționată de respectarea unei proceduri de judecată speciale, urmărindu-se evitarea prelungirii procesului ca urmare a contestării hotărârilor definitive și irevocabile prin intermediul căilor extraordinare de atac. Aplicarea regulilor de drept comun în materie electorală ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. În atare condiții, suprimarea căii de atac extraordinare nu poate echivala cu limitarea accesului liber la justiție, ci reprezintă o modalitate eficientă de a preveni exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție conferă legiuitorului prerogativa exclusivă de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. În plus, și jurisprudența Curții Constituționale este în același sens, fiind enumerate cu titlu exemplificativ Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 sau Decizia nr. 159 din 20 martie 2014. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este neîntemeiată. În acest sens este amintită jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pronunțată asupra unor reglementări similare conținute de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, abrogată în prezent, respectiv deciziile nr. 159 din 20 martie 2014, nr. 102 din 28 februarie 2013 și nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, ale căror considerente Guvernul apreciază că se mențin și în prezenta speță. 9. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea deciziile nr. 287 din 11 mai 2016 și nr. 354 din 24 mai 2016), că prevederile legale criticate sunt constituționale, menținându-și, astfel, opinia exprimată în precedent, consemnată în Decizia Curții Constituționale nr. 291 din 11 mai 2016. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins: "(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac." 13. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că dispozițiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici de neconstituționalitate de aceeași natură. Astfel, prin Decizia nr. 327 din 19 mai 2016 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunțării prezentei decizii, instanța de contencios constituțional a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ce privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, revizuirea (n.a. - sau orice cale extraordinară de atac, cum este, în cazul de față, contestația în anulare) nu își găsește rațiunea, întrucât este vorba de evenimente temporare și ireversibile, așa cum sunt alegerile locale, astfel că prin introducerea căii revizuirii nu s-ar mai atinge nicio finalitate, nu s-ar mai putea oferi nicio satisfacție revizuentului, chiar în ipoteza revizuirii hotărârii contestate. Așadar, din cauza imposibilității fizice de restabilire a situației anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral (în același sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, și Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013).

Notă

────────── *) Decizia Curții Constituționale nr. 327 din 19 mai 2016 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 7 iulie 2016. ──────────

15. Curtea constată că, pentru identitate de rațiune, argumentele de mai sus, ce au fundamentat soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Mișcarea Populară Dolj, prin reprezentant legal Gelu Vișan, în Dosarul nr. 4.134/63/2016 al Tribunalului Dolj - Secția I civilă și constată că prevederile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.

PREȘEDINTELE INTERIMAR AL CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi