DECIZIE nr. 634/2024

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Morman Eli în Dosarul nr. 4.214/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.305D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că autoarea excepției face referire la dosarele în care este parte, la actele și modul de soluționare a cererilor sale. Totodată, autoarea excepției enumeră prevederile constituționale fără a arăta în ce mod dispozițiile criticate contravin acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 29 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.214/109/2021, Tribunalul Argeș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Morman Eli într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia prezintă elemente ale situației de fapt din dosarul de fond. Susține că la nivel legislativ nu este reglementată situația juridică din dosarul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, ceea ce determină lipsa de claritate a dispozițiilor criticate, lipsa garanțiilor care să permită respectarea legii, interpretarea și aplicarea subiectivă a legii, lipsa unui proces echitabil, lipsa imparțialității și a echității.

6. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Judecătorul care a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată nu poate participa, în aceeași cauză, la judecata în fond sau în căile de atac.“

11. Autoarea excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 126 referitor la instanțele judecătorești.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la respectarea dispozițiilor Codului de procedură penală, pe de o parte, și la modalitatea de aplicare a legii de către organul judiciar, pe de altă parte.

13. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulțumită, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de modalitatea de soluționare a cererilor sale. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată în cauză, elemente care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii autoarei, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autoarei excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Morman Eli în Dosarul nr. 4.214/109/2021 al Tribunalului Argeș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Argeș - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 noiembrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Marițiu