DECIZIE nr. 374/2017

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Adrian Ionescu în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.074D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 aprilie 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 3 și art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare, a amânat pronunțarea asupra cauzei în data de 11 mai 2017, pentru a se permite depunerea concluziilor scrise de către avocatul Eugenia Crângariu, reprezentantă a autorului excepției de neconstituționalitate. La aceea dată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 și art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea a amânat pronunțarea pentru 30 mai 2017, dată la care a fost pronunțată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

3. Prin Încheierea din 20 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Ionescu într-o cauză civilă având ca obiect reexaminarea unei amenzi judiciare.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, întrucât reglementează calea de atac a reexaminării doar cu privire la aplicarea amenzii judiciare, nu și împotriva încheierii instanței prin care a fost dispusă măsura înlocuirii sale ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză.

5. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. În acest sens, instanța de judecată reține că reglementarea legală potrivit căreia doar încheierea de aplicare a amenzii judiciare poate fi reexaminată nu contravine dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției, încheierea de ședință prin care s-a dispus înlocuirea expertului și restituirea onorariului de expertiză putând fi atacată odată cu fondul. Prin urmare, există posibilitatea formulării unui recurs efectiv în accepțiunea art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, așa încât nu se încalcă nici dreptul la apărare prevăzut de art. 6 din convenție, și nici dreptul de acces liber la justiție, reglementat de Constituția României.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

8. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

9. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care prevăd că „Împotriva încheierii prevăzute la art. 190, cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acesteia.“

10. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și art. 44 alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, apreciază a fi încălcate și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă reglementată de art. 191 din Codul de procedură civilă se regăsea, inițial, în cuprinsul art. 108^5 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care a făcut obiectul controlului de constituționalitate în numeroase rânduri, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 348 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013, Decizia nr. 52 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014, sau Decizia nr. 127 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, prin care Curtea s-a pronunțat în sensul constituționalității acestor prevederi.

12. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reținut că acesta este sensul art. 129 din Constituție, text care face referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac („Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“), ca, de altfel, și al art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea „sunt prevăzute numai prin lege“ (a se vedea, în acest sens și Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004).

13. În prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de faptul că prevederile legale criticate nu îi conferă posibilitatea exercitării căii de atac a reexaminării și împotriva încheierii instanței de judecată prin care s-a dispus înlocuirea sa din calitatea de expert, ci numai împotriva măsurii aplicării amenzii judiciare. Față de critica astfel formulată, Curtea constată că reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine normelor constituționale invocate, întrucât, chiar dacă împotriva încheierii instanței prin care a fost dispusă măsura înlocuirii ca expert, respectiv cea a restituirii onorariului de expertiză, nu se poate exercita calea de atac a reexaminării, această încheiere poate fi atacată odată cu fondul, ceea ce reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“.

14. Așa fiind, Curtea reține că dispozițiile procedurale criticate din Codul de procedură civilă nu contravin accesului liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, și nici prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și celor ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât, prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate de instanța de judecată odată cu fondul se asigură o judecată fluentă și în condiții de celeritate, părțile putându-și exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât și al soluționării căilor de atac. Prin această măsură, legiuitorul a urmărit să împiedice prelungirea excesivă a duratei procesului și, totodată, să contribuie la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

15. În acest sens este și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, sau Decizia nr. 721 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din data de 17 iulie 2009, prin care s-a reținut că această reglementare procedurală are drept scop asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor.

16. În ceea ce privește pretinsa încălcare a celorlalte dispoziții din Legea fundamentală invocate, respectiv art. 11, art. 41 alin. (1) și art. 44 alin. (1) și (2), Curtea apreciază că acestea nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Ionescu în Dosarul nr. 32.257/299/2013/a1 al Judecătoriei Sectorului 1 București și constată că prevederile art. 191 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora