DECIZIE nr. 635/2016

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Șofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Consultant Insolvență - S.P.R.L. și YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) în Dosarul nr. 6.902/101/2012 al Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 293D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 282 din 23 aprilie 2015 și Decizia nr. 294 din 22 mai 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Sentința nr. 2 din 12 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.902/101/2012, Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Consultant Insolvență - S.P.R.L. și YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) cu ocazia judecării unei cauze privind cererea de înlocuire a administratorului judiciar. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că, potrivit textului de lege criticat, judecătorul-sindic se poate sesiza din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor cu privire la înlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar. Aceștia susțin că, deși legiuitorul a înțeles să limiteze persoanele care au calitate procesuală activă, în practica instanțelor de judecată s-a permis și altor persoane să formuleze cereri de "autosesizare" a judecătorului-sindic cu privire la înlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar. În opinia autorilor excepției, aceasta se datorează faptului că legiuitorul nu a definit în mod clar sintagma "din oficiu", în sensul că textul nu definește modalitățile prin care judecătorul-sindic stabilește "motivele temeinice", respectiv constatări proprii, informații din mass-media, cereri ale creditorilor, respectiv ale persoanelor neparticipante la procedură. Totodată, apreciază că legiuitorul nu a stabilit reguli de procedură aplicabile prin care judecătorul-sindic stabilește motivele temeinice ce le pune în discuția comitetului creditorilor și a administratorului/ lichidatorului judiciar, raportat la prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. Într-o astfel de situație, pe lângă faptul că se oferă posibilitatea formulării unui număr mare de astfel de cereri de către orice persoană (altele decât comitetul creditorilor și judecătorul-sindic) încălcându-se principiul celerității desfășurării procedurii insolvenței, administratorul/lichidatorul judiciar este pus în imposibilitatea de a-și formula o apărare efectivă. 6. Prin urmare, faptul că legiuitorul nu a impus "constatarea motivelor temeinice" de către judecătorul-sindic prin încheiere, anterior citării administratorului/lichidatorului judiciar și comitetului creditorilor, aduce atingere dispozițiilor art. 24 din Constituție, în sensul că practicianul în insolvență este lipsit de apărare, necunoscând "motivele temeinice" privind înlocuirea sa. În același sens, apreciază că și membrii comitetului creditorilor se află, practic, în imposibilitatea de a formula puncte de vedere temeinic argumentate față de "motivele temeinice" de înlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar, atât timp cât acestea nu sunt aduse la cunoștință prin încheiere și citație transmisă de instanța de judecată, fiind încălcate astfel drepturi esențiale precum egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, accesul liber la justiție și o justiție unică, imparțială și egală pentru toți. 7. Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt conforme normelor constituționale invocate în susținerea excepției. În acest sens instanța de judecată invocă Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, prin care Curtea Constituțională a statuat că specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. De asemenea, prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul apreciază că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate formulată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1.067 din 20 noiembrie 2007, prin care s-a reținut că art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevede măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic. Textul de lege criticat prevede una dintre aceste măsuri, și anume înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic. Înlocuirea practicianului în insolvență operează din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, judecătorul-sindic fiind obligat să se pronunțe printr-o încheiere care să cuprindă motivele temeinice care au condus la adoptarea unei astfel de măsuri. Guvernul remarcă, totodată, că potrivit art. 20 alin. (2) teza a doua din lege, încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Într-un atare context, practicianul în insolvență are posibilitatea de a-și expune punctul de vedere cu privire la cererea de înlocuire și de a formula apărări în contradictoriu cu comitetul creditorilor, astfel că susținerea potrivit căreia textul de lege criticat lasă la aprecierea exclusivă și pur subiectivă a judecătorului-sindic îndeplinirea condițiilor necesare luării unei astfel de măsuri apare ca fiind neîntemeiată. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora "În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor." 13. Curtea constată că Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În legătură cu examinarea unor texte de lege ce nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, interpretând sintagma "în vigoare" din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei potrivit art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care "Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", așa încât, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor legale care fac obiectul excepției de neconstituționalitate. 14. Curtea constată, totodată, că soluția legislativă criticată a fost preluată în art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în sensul că "În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice. Înlocuirea se judecă în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 5 zile de la comunicare." 15. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 care consacră dreptul la apărare, precum și art. 124 alin. (2) care prevede că "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți". 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține faptul că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme constituționale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 282 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 19 iunie 2015, și Decizia nr. 294 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 10 iulie 2014, prin care s-a statuat că prevederile de lege criticate nu sunt contrare Legii fundamentale. 17. Prin aceste decizii, Curtea a reținut, în esență, că "prevederile art. 22 din Legea nr. 85/2006 prevăd măsurile și sancțiunile pe care judecătorul-sindic le poate aplica administratorului judiciar în cazul în care acesta nu își îndeplinește sau își îndeplinește defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, una dintre aceste măsuri fiind înlocuirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic." Curtea a constatat că "specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie aduse atingeri accesului liber la justiție. Or, astfel cum reiese din prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, acestea nu conțin norme care să limiteze accesul la justiție, ci instituie posibilitatea judecătorului-sindic să ia măsuri în cazul în care administratorul judiciar nu își îndeplinește atribuțiile, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, acesta din urmă poate fi sancționat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credință, nu își îndeplinește ori îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic". 18. Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată și critica autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit căreia posibilitatea înlocuirii administratorului judiciar de către judecătorul-sindic, din oficiu, ar contraveni dispozițiilor art. 24 și celor ale art. 124 alin. (2) din Constituție, întrucât această atribuție a judecătorului-sindic se circumscrie, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, controlului judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului, control exercitat de judecătorul-sindic. În cazul înlocuirii administratorului judiciar la cererea creditorilor, cât și în cazul înlocuirii acestuia, din oficiu, judecătorul-sindic va lua această măsură numai pentru motive temeinice, iar încheierea de înlocuire se pronunță în camera de consiliu, de urgență, cu citarea administratorului judiciar și a comitetului creditorilor. Această încheiere a judecătorului-sindic poate fi atacată, separat, în condițiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Într-un atare context, acesta are posibilitatea de ași expune punctul de vedere cu privire la cererea de înlocuire și de a formula apărări în contradictoriu cu comitetul creditorilor, astfel că susținerea potrivit căreia textul de lege criticat lasă la aprecierea exclusivă și pur subiectivă a judecătorului-sindic îndeplinirea condițiilor necesare luării unei astfel de măsuri apare ca fiind neîntemeiată. 19. De asemenea, Curtea reține că "motivele temeinice" ce pot fi avute în vedere pentru înlocuirea administratorului judiciar sunt elemente obiective, verificabile, care vizează modul de îndeplinire a atribuțiilor stabilite prin lege în sarcina acestuia. Împrejurarea că din motive care îi sunt imputabile administratorului judiciar acesta poate fi înlocuit din dosarul de insolvență, în orice stadiu al procedurii, nu poate fi interpretată ca o îngrădire nejustificată a dreptului de a-și exercita activitatea profesională, soluția aleasă de legiuitor fiind una clară, aceste dispoziții aplicându-se tuturor practicienilor în insolvență aflați în situații similare, fără discriminare. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consultant Insolvență - S.P.R.L. și YNA Consulting - S.P.R.L. (administrator judiciar al Izometal Magellan - S.R.L.) în Dosarul nr. 6.902/101/2012 al Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora