DECIZIE nr. 241/2021

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 837 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Popa și Dănuț Popa în Dosarul nr. 8.654/300/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.020D/2018.

2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16 martie 2021, în prezența reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Alexandru Șerban Rățoi, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 8 aprilie 2021, când a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.654/300/2016, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 837 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florentina Popa și Dănuț Popa într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care s-a respins o contestație la executare.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că existența oricărui impediment administrativ, care nu are nicio justificare obiectivă sau rațională care ar putea să nege accesul liber la justiție al oricărei persoane, încalcă, în mod flagrant, art. 21 din Constituție. Din coroborarea art. 836 alin. (3) cu art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă faptul că, dacă executorul judecătoresc nu stabilește el însuși, prin încheiere, valoarea de circulație a imobilului, conform art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, vor deveni incidente prevederile alin. (3) ale aceluiași articol, potrivit cărora valoarea de circulație a imobilului va fi stabilită de către un expert propus de către executorul judecătoresc sau de către părți. Însă rezultatele raportului de expertiză nu pot fi contestate. Or, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă, obiectul contestației la executare vizează doar executarea silită și actele emise de executorul judecătoresc. Raportul de expertiză nu reprezintă un act de executare, astfel încât să poată fi atacat pe calea contestației la executare, prin raportare la persoana emitentă.

5. Încheierea emisă potrivit art. 836 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin care este numit expertul și este stabilit termenul de depunere a raportului de expertiză, poate face obiectul contestației la executare. Cu toate acestea, posibilitatea efectivă a exercitării unui control cu privire la valoarea stabilită conform raportului de expertiză nu există, astfel încât valoarea de circulație stabilită potrivit dispozițiilor legale criticate nu poate fi atacată în fața instanțelor de judecată.

6. Prin înlăturarea oricărei posibilități de exercitare a controlului judecătoresc cu privire la valoarea de circulație a unui imobil, ce a fost stabilită prin raportul de expertiză, i se atribuie executorului judecătoresc competența de a se pronunța printr-o încheiere definitivă cu privire la temeinicia și legalitatea raportului de expertiză, ceea ce aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat, executorul judecătoresc nefiind inclus în categoria puterii judecătorești.

7. Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că nu sunt respectate dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, în condițiile în care executorul pronunță o încheiere ce nu poate fi atacată în fața instanțelor judecătorești. În această situație, un justițiabil este pus într-o evidentă situație de inferioritate de natură litigioasă prin imposibilitatea sesizării instanțelor judecătorești. Practic, legea lasă la latitudinea executorului judecătoresc stabilirea valorii de piață a unui imobil, fără ca aceasta să poată fi contestată, în situația unui abuz. Este real faptul că executorul judecătoresc este obligat să țină cont de anumite criterii, cum ar fi prețul mediu al pieței ori evaluarea realizată printr-un expert [a se vedea în acest sens prevederile art. 836 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă ], dar acestea nu sunt de natură a elimina eventuala lipsă de imparțialitate a executorului judecătoresc. În continuare, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate, stabilind în mod contrar prevederilor art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, contravin și dispozițiilor constituționale potrivit cărora justiția se realizează prin instanțele judecătorești.

8. Instanța mai apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă și art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât au un caracter discriminatoriu negativ al debitorilor.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții, îl reprezintă dispozițiile art. 837 - Stabilirea prețului imobilului și a valorii altor drepturi din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere conținutul normativ al textului legal, precum și critica de neconstituționalitate formulată, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Executorul va fixa prețul imobilului, care va fi prețul de pornire a licitației, la valoarea stabilită conform art. 836, prin încheiere definitivă, dată fără citarea părților.“

13. Dispozițiile art. 836 - Evaluarea imobilului urmărit din Codul de procedură civilă la care fac referire dispozițiile legale criticate au următorul cuprins:

(1) Executorul judecătoresc va stabili de îndată, prin încheiere, valoarea de circulație a imobilului, raportată la prețul mediu de piață din localitatea respectivă, și o va comunica părților.

(2) Totodată, executorul va cere biroului de cadastru și publicitate imobiliară să îi comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit, precum și eventualele drepturi de preferință înscrise în folosul altor persoane. Titularii acestor drepturi vor fi înștiințați despre executare și vor fi citați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.

(3) La cererea părților interesate sau în cazul în care nu poate proceda el însuși la evaluare, executorul judecătoresc va numi un expert care să stabilească valoarea de circulație a imobilului.

(4) Cererea de expertiză va fi făcută de părți, în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la alin. (1), sub sancțiunea decăderii. Expertiza poate fi cerută și de terțul dobânditor, de coproprietari în cazul prevăzut la art. 823, precum și de creditorii intervenienți, în același termen.

(5) La cerere se vor alătura toate înscrisurile care pot servi pentru evaluarea imobilului.

(6) Expertul va fi numit de către executor prin încheiere executorie, care va arăta și termenul de depunere a raportului de expertiză, dispozițiile art. 758 alin. (6) -(9) aplicându-se în mod corespunzător. Încheierea se comunică părților și expertului. Creditorul poate depune la dosar înscrisuri în vederea evaluării imobilului, dacă este cazul.

(7) O altă expertiză nu este admisibilă, dar părțile pot conveni o altă valoare.

(8) Refuzul debitorului de a permite accesul expertului în imobil în vederea evaluării nu împiedică evaluarea, urmând să se ia în considerare înscrisurile depuse la dosarul de executare, precum și orice alte date sau informații disponibile, inclusiv cele obținute de executor pe baza demersurilor întreprinse în condițiile art. 660.

14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiției.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 123 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, a reținut că, potrivit art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc stabilește prin încheiere definitivă prețul imobilului după ce, în prealabil, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 836 din Codul de procedură civilă care stabilesc procedura de evaluare a imobilului. Potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc identifică valoarea de circulație a imobilului prin încheiere. Dacă executorul judecătoresc consideră necesar sau la cererea părților interesate va numi un expert care să stabilească valoarea de circulație a imobilului [alin. (3) al art. 836 din Codul de procedură civilă ]. Astfel, după stabilirea valorii de circulație a imobilului, potrivit art. 836 din Codul de procedură civilă, executorul va consemna prețul de pornire a licitației asupra imobilului prin încheiere definitivă, fără citarea părților, potrivit art. 837 din Codul de procedură civilă. Partea nemulțumită de valoarea stabilită potrivit art. 836 din același cod poate cenzura această valoare prin formularea unei contestații la executare împotriva încheierii prin care executorul a stabilit valoarea de circulație a imobilului, în condițiile art. 712 din Codul de procedură civilă.

16. Prin urmare, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce au putut fi contestate în instanță de partea nemulțumită. În aceste condiții, susținerile autorului excepției potrivit cărora prevederile legale criticate aduc atingere art. 21 din Constituție sunt neîntemeiate, câtă vreme împotriva actelor de executare silită se poate face contestație la executare de către cei interesați sau vătămați prin executare, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă.

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

18. Nici încălcarea art. 1 alin. (4) și art. 126 din Constituție nu poate fi reținută, întrucât dispozițiile legale criticate nu conferă executorului judecătoresc atribuții ce intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești, ci prevăd doar că fixează prețul de la care pornește licitația, după ce în prealabil a procedat la evaluarea imobilului conform procedurii prevăzute de art. 836 din Codul de procedură civilă. Potrivit acestei proceduri, executorul judecătoresc are două posibilități pentru a determina prețul imobilului urmărit, respectiv poate stabili el însuși valoarea de circulație a imobilului prin raportare la prețul mediu de piață din localitatea respectivă [ art. 836 alin. (1) ] sau poate apela la numirea unui expert dacă nu poate stabili el însuși această valoare sau când părțile solicită efectuarea expertizei [ art. 836 alin. (3) ].

19. În cea de-a doua situație, expertul va fi numit de executorul judecătoresc prin încheiere executorie care va arăta și termenul de depunere a raportului, va fi comunicată părților și expertului, iar dispozițiile art. 758 alin. (6)-(9) din Codul de procedură civilă referitoare la evaluarea bunurilor sechestrate se aplică în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că executorul se va pronunța, de urgență, fără citarea părților, asupra cererii de expertiză printr-o încheiere executorie care va cuprinde stabilirea onorariului provizoriu ce se cuvine expertului și termenul în care trebuie depus raportul [ art. 758 alin. (6) ]. Onorariul provizoriu va fi depus de partea interesată, sub sancțiunea decăderii, în cel mult 5 zile de la comunicarea admiterii cererii de expertiză [ art. 758 alin. (7) ].

20. În vederea efectuării expertizei, părțile citate pot desemna experți consilieri, care vor putea da relații, vor putea formula întrebări și observații și, dacă este cazul, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei [ art. 758 alin. (8) și art. 330 alin. (6) ].

21. Așadar, Curtea reține că pentru ipoteza în care valoarea imobilului urmează a fi determinată prin expertiză, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, părțile vor fi citate, putând fi însoțite de proprii consilieri experți, ocazie cu care vor formula întrebările și observațiile pe care le consideră necesare și, de asemenea, vor putea întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. Raportul de expertiză va cuprinde constatările și concluziile motivate ale expertului, lămuririle părților, iar când sunt mai mulți experți cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia ( art. 336 din Codul de procedură civilă ).

22. Prin urmare, Curtea observă că dispozițiile art. 836 alin. (3) din Codul de procedură civilă asigură un grad ridicat de profesionalism în evaluarea imobilului, raportul de expertiză realizat fiind un reper și, în același timp, o garanție în lămurirea aspectelor executării. Executorul, pe baza raportului de expertiză, va emite încheierea, prevăzută la alin. (1) al aceluiași articol, de stabilire a valorii imobilului, care va fi comunicată părților.

23. Având în vedere că evaluarea este făcută de un profesionist printr-o procedură complexă care oferă suficiente garanții pentru respectarea drepturilor părților implicate, cât și faptul că este necesară asigurarea celerității procedurii execuționale, Codul de procedură civilă nu permite efectuarea unei noi expertize [ art. 836 alin. (7) ], însă le dă dreptul părților de a conveni o altă valoare decât cea stabilită.

24. Pentru ca părțile să își poată exprima punctul de vedere sau să convină asupra unei alte valori, art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune executorului judecătoresc obligația de a comunica acestora, prin încheiere, valoarea de circulație a imobilului stabilită de el însuși sau prin expertiză. Această finalitate rezultă și din coroborarea cu art. 846 alin. (5) din același cod, potrivit căruia licitația va porni, în lipsa unei oferte superioare, de la prețul imobilului evaluat potrivit art. 836 alin. (1) din Codul de procedură civilă, adică de la cel stabilit de însuși executorul judecătoresc sau, după caz, stabilit pe cale de expertiză.

25. Prin urmare, astfel cum s-a reținut și în decizia anterior menționată, încheierea definitivă prevăzută de art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă atestă cele stabilite potrivit art. 836, aspecte ce pot fi contestate în instanță de partea nemulțumită, pe calea contestației la executare.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Popa și Dănuț Popa în Dosarul nr. 8.654/300/2016 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 837 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 8 aprilie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin