DECIZIE nr. 512/2022

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Veronica Damian în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 157D/2019.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că este dreptul legiuitorului să reglementeze condițiile de exercitare a unei căi de atac.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Veronica Damian într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii prin care recursul a fost respins, ca tardiv.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate limitează exercitarea căii de atac a revizuirii la hotărârile prin care s-a rezolvat fondul pretenției deduse judecății.

6. Autoarea excepției arată că recursul, soluționat prin decizia împotriva căreia a formulat cerere de revizuire, a fost respins ca tardiv formulat, instanța judecătorească pronunțând această soluție fără să analizeze că dovezile privind comunicarea hotărârii recurate au fost desființate ca fiind false de către o instanță penală. Așadar, consideră că, atât timp cât dovezile privind comunicarea deciziei recurate au fost falsificate, nu se poate considera că termenul de recurs a început să curgă, iar instanța de recurs ar fi procedat mai departe la analizarea motivelor de recurs dacă ar fi trecut peste excepția tardivității și ar fi analizat-o corect.

7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă arată că dispozițiile legale criticate reglementează o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată doar în condițiile și cazurile limitativ prevăzute de lege. Dispoziția legală criticată care impune ca hotărârea supusă revizuirii să evoce fondul nu încalcă prevederile constituționale invocate, întrucât instanța de revizuire nu are competența de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865. Din motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea observă însă că autorul critică, în realitate, prevederile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [

]“.

12. În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 se regăsesc la art. 509 teza întâi din Codul de procedură civilă în vigoare la data pronunțării deciziei, într-o formulare similară.

13. Având în vedere prevederile a rt. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“ [s.n. 15 februarie 2013, conform art. 81 din Legea nr. 76/2012 ], precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a reținut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, având în vedere anul procesului, 2012, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865.

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor criticate s-a pronunțat prin mai multe decizii și, răspunzând unor critici asemănătoare, a statuat constant că prevederile respective sunt în acord cu dispozițiile constituționale.

16. Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste prevederi constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte.

17. Revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Pentru acest motiv, ce ține de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunțate în recurs prin care se evocă fondul, adică acele hotărâri prin care fondul cauzei a fost soluționat chiar de instanța de recurs.

18. Astfel, Curtea nu a putut reține critica referitoare la încălcarea accesului liber la justiție, deoarece, așa cum a statuat în jurisprudența sa, accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

19. În final, Curtea a mai reținut că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011).

20. Prin urmare, revizuirea, cale extraordinară de atac, vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. De aceea, categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii sunt reprezentate, în principal, de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, și nu în baza unei excepții care, odată admisă, face de prisos analiza fondului.

21. În continuare, Curtea observă că nu poate fi reținută nici încălcarea dreptului la apărare, având în vedere că exercitarea oricărei căi de atac are loc în condițiile și termenele stabilite de legiuitor.

22. În fine, în ceea ce privește susținerile autorului referitoare la dovada comunicării hotărârii recurate, Curtea reține că acestea relevă aspecte ce țin de soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Veronica Damian în Dosarul nr. 2.009/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 322 teza întâi din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Andreea Costin