DECIZIE nr. 81/2022

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Simina Popescu-Marin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) prin raportare la art. 65 lit. k) și m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.778D/2021.

2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției. Lipsește partea U.M. 0596 București - Inspectoratul de Jandarmi Județean Ilfov. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției, care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate. Relatează o serie de aspecte referitoare la situația de fapt în contextul căreia a fost sancționată contravențional și arată că, raportat la posibilitățile sale financiare, amenda stabilită nu poate fi achitată.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt încălcate, deoarece instituirea unor măsuri care pot fi dispuse cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți s-a realizat prin lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5. Prin Încheierea din 3 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021, Judecătoria Cornetu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) prin raportare la art. 65 lit. k) și m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor prevăzute de art. 65 lit. k) și m) din Legea nr. 55/2020 și sancționate de art. 66 lit. a) din același act normativ.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că temeiurile invocate de agentul constatator în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sunt neconstituționale, deoarece nici în Legea nr. 55/2020, nici în Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic nu se stabilesc astfel de obligații și interdicții. Stabilirea unor asemenea obligații sau interdicții prin hotărâre a Guvernului sau alt act normativ inferior este interzisă de principiul ierarhiei actelor normative, dar și de art. 53 din Constituție, conform căruia restricțiile de drepturi și libertăți nu pot fi impuse decât prin lege, ca act juridic al Parlamentului. Se arată că amenda aplicată este neconstituțională și că textele din Legea nr. 55/2020 care stabileau contravenții pentru temeiurile de drept invocate sunt neconstituționale, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020.

7. Judecătoria Cornetu - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că, în speță, restrângerea drepturilor și a libertăților cetățenilor s-a realizat conform art. 53 alin. (1) din Constituție prin lege ( Legea nr. 55/2020 ), în scopul protecției sănătății publice, iar restrângerea îndeplinește criteriul proporționalității impus de alin. (2) al art. 53 din Constituție, fiind necesară într-o societate democratică și proporțională cu situația pandemică generată de coronavirusul SARS-CoV-2.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021 sau Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul cuprins: – Art. 65 lit. k) și m): Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă:

k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);

m) circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);

– Art. 66 lit. a): Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c),

d),

e), g),

h), k),

m), n) [..];

13. Referitor la conținutul normativ al dispozițiilor art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, Curtea precizează că, prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (3) și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș) și ale art. 66 lit. a), b) și c) în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea nr. 55/2020 sunt neconstituționale. În consecință, art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. ș) și-a încetat efectele juridice.

14. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Față de criticile formulate, Curtea reține și invocarea încălcării dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 25 privind dreptul la liberă circulație, art. 39 privind libertatea întrunirilor și ale art. 108 privind actele Guvernului.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că problema constituționalității unor dispoziții din Legea nr. 55/2020 prin care se stabilesc fapte săvârșite pe durata stării de alertă care constituie contravenții și sancțiunea aplicabilă a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021, sau Decizia nr. 47 din 15 februarie 2022, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii).

16. Curtea a reținut că, așa cum s-a arătat și în expunerea de motive la legea mai sus menționată, legiuitorul național, având în vedere situația de o gravitate excepțională generată de răspândirea coronavirusului SARSCoV-2 și consecințele negative asupra sănătății publice, a considerat că este necesară intervenția sa legislativă, în condițiile prevederilor constituționale ale art. 53, în vederea reglementării unor măsuri menite să combată efectele pandemiei de COVID-19. Astfel, legea consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc, astfel cum rezultă și din dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 4 alin. (1) și (2) și ale art. 6 din Legea nr. 55/2020.

17. Urmând după capitolul I „Dispoziții generale“, care conține prevederi referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă pe durata pandemiei de COVID-19, dispozițiile capitolului II „Măsuri sectoriale“ din Legea nr. 55/2020 reglementează, în mod distinct, pe domenii, tipul de măsuri ce pot fi dispuse în vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. În cadrul art. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri de creștere a capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc. Măsura restrângerii sau interzicerii organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, și măsura de restrângere sau interzicere a circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, fac parte din ansamblul măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc, instituite de Legea nr. 55/2020 în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.

18. Dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate. De asemenea, dispozițiile art. 66 din Legea nr. 55/2020 prevăd sancțiunile contravenționale aplicabile în cazul săvârșirii faptelor enumerate la art. 65 din aceeași lege, acestea constând în amenzi contravenționale ale căror limite minime și maxime sunt menționate în textul de lege criticat. Dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie, așadar, un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie contravenții.

19. Prerogativa Guvernului de a emite hotărâri ce vizează implementarea măsurilor instituite la nivelul legii pentru a răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19 se circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“. De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități publice și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.

21. Totodată, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe care dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 61 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 11 martie 2014). Astfel, având în vedere ansamblul contextului normativ, astfel cum este stabilit prin Legea nr. 55/2020, Curtea constată că nu poate fi reținută contrarietatea dispozițiilor de lege criticate față de art. 25 și art. 39 din Constituție.

22. Referitor la invocarea în susținerea criticilor de neconstituționalitate a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020, precitată, Curtea constată că aceasta nu prezintă relevanță în cauză, deoarece vizează o ipoteză juridică distinctă.

23. De asemenea, Curtea precizează că soluționarea aspectelor referitoare la interpretarea și aplicarea legii revine instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, fără a fi de resortul contenciosului constituțional.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș în Dosarul nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin