DECIZIE nr. 419/2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Oana Duță - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, excepție ridicată de Florin Claudiu Rolea în Dosarul nr. 908/30/2020 al Tribunalului Mehedinți - Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.595D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 908/30/2020, Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

5. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Claudiu Rolea într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu referitor la funcționarii publici statutari.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că din coroborarea dispozițiilor criticate rezultă foarte clar că un cadru militar sau un viitor cadru militar încheie un contract ce dă naștere unui raport juridic între acesta și Ministerul Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne (dar și între celelalte ministere ce au în subordine cadre militare sub guvernarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare), raport de serviciu ce nu poate, teoretic, să fie asumat, întrucât militarul face un jurământ „în alb“, nefiind informat asupra raportului de serviciu, asupra scopului, obiectivelor, atribuțiilor funcției sau ale postului și nici asupra salarizării.

7. Se arată că fazele negocierii raportului de serviciu și ale informării cu privire la acesta nu se realizează, iar actul administrativ de numire nu a fost comunicat. Consemnarea acestui act în ordinul de zi pe unitate, așa cum se prevede în art. 92 alin. (7) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și în art. 86 alin. (8) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu înseamnă asumarea acestuia de către cadrul militar, întrucât acesta nu l-a semnat. Se mai arată că accesul la ordinul de zi pe unitate este limitat, făcând parte din categoria informațiilor clasificate, și oricum acesta nu poate constitui un act administrativ de stabilire a drepturilor și obligațiilor militarului fără o fișă a postului, fără concretizarea acestora în fișa postului, fără semnătura pe acest act și fără a exista practic asumarea individuală de către fiecare cadru militar.

8. Acest mod de reglementare încalcă transparența, echitatea și alte principii privind salarizarea, contravenind Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Declarației Universale a Drepturilor Omului.

9. Astfel, se pune întrebarea cum poate un cadru militar, fără a mai exista o contraprestație pentru cele asumate - pentru că la trecerea în rezervă nu mai beneficiază de nicio protecție socială și nici de sume compensatorii - să își asume un astfel de raport de serviciu în condițiile prevederilor actelor internaționale amintite.

10. Tribunalul Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, cu modificările ulterioare.

15. Curtea observă că prevederile art. II al Ordonanței Guvernului nr 8/2008 au fost abrogate prin art. 48 alin. (1) pct. 9 și 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost respinsă prin Legea nr. 49/2012 privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 22 martie 2012. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile legale care au următorul cuprins:

Articolul I

După punctul 10 al notei la anexa nr. 1 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se introduc șase noi puncte, punctele 11-16, cu următorul cuprins:

Cadrele militare în activitate care mențin coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcție, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor unor funcții din structurile Ministerului Apărării Naționale, ale căror state de organizare intră în vigoare până la data de 31 decembrie 2007 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 52/2002, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază în continuare de acest drept, până la terminarea perioadei de restructurare a armatei.

12. Cadrelor militare în activitate numite după data de 31 decembrie 2007, în perioada restructurării Armatei României, în funcții prevăzute cu coeficienți de ierarhizare inferiori ca urmare a reorganizării structurilor Ministerului Apărării li se mențin coeficienții de ierarhizare corespunzători funcțiilor superioare din care au provenit, până la terminarea perioadei de restructurare a armatei.

13. Cadrele militare în activitate încadrate la data de 31 decembrie 2007 în funcții superioare gradelor deținute, prin diminuarea temporară a funcțiilor respective, beneficiază în continuare de coeficienții de ierarhizare inițiali ai funcțiilor pe care sunt încadrate, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

14. În Ministerul Apărării, cadrele militare în activitate pot fi numite, pe perioada restructurării Armatei României, în funcții prevăzute de statele de organizare cu grade mai mari decât cele pe care acestea le au prin diminuarea temporară a gradelor funcțiilor respective, corespunzător gradelor deținute de cei în cauză. Cadrele militare în activitate beneficiază de solda de funcție, prevăzută de statul de organizare al structurii militare, înainte de diminuarea temporară a gradului funcției respective determinată de numirea acestora în funcție, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

15. Cadrele militare în activitate numite după data de 31 decembrie 2007 în funcții cu coeficienți de ierarhizare mai mari decât cei avuți și cărora li s-au diminuat temporar gradele funcțiilor, corespunzător gradelor deținute, beneficiază de coeficienții de ierarhizare inițiali ai soldelor de funcții prevăzuți în statul de organizare, până la terminarea perioadei de restructurare a Armatei României.

16. Solda de funcție corespunzătoare coeficienților de ierarhizare stabiliți în condițiile pct. 11-15 constituie bază de calcul pentru stabilirea drepturilor salariale și sociale, acordate potrivit legii, precum și pentru stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiilor militare de stat ale cadrelor militare cărora le-au fost aplicate dispozițiile menționate mai sus.

Articolul II

(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.

(2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.

(3) Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.

Articolul III

Fondurile aprobate prin bugetele instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională se suplimentează cu sumele necesare aplicării prezentei ordonanțe.

16. Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (3) - (5) privind principiile statului de drept, al separației puterilor în stat, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 25 referitor la libera circulație, art. 30 - 32 referitoare la libertatea de exprimare, dreptul la informație și dreptul la învățătură, art. 36 privind dreptul la vot, art. 37 privind dreptul de a fi ales, art. 39 referitor la libertatea întrunirilor, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forțate, art. 43 privind dreptul la grevă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, art. 67 privind actele juridice și cvorumul legal, art. 73 privind categoriile de legi, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 108 privind actele Guvernului, art. 118 privind forțele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 135 alin. (2) lit. f) privind economia. De asemenea, se mai invocă dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 7, 8, 13, 19, 20, 23, 25 și 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia invocă în mod formal încălcarea art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 9, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 25, 30-32, 36, 37, 39, 41, 42, 43, 44, 45, 47, 51, 52, 53, 57, art. 61 alin. (1), art. 67, 73, 78, 108, 118, 124, 126 și art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, precum și a art. 7, 8, 13, 19, 20, 23, 25 și 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar, în realitate, acesta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale și convenționale invocate. Așa fiind, se reține că susținerile autorului excepției nu sunt suficiente pentru a declanșa un control de constituționalitate.

18. Curtea observă că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate.

19. Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepției. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

20. Prin urmare, având în vedere caracterul general al textelor constituționale și convenționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate.

21. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“.

22. Ca atare, având în vedere că nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate, și anume condiția motivării, cuprinsă în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în temeiul art. 29 alin. (1) corelat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 este inadmisibilă.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, excepție invocată de Florin Claudiu Rolea în Dosarul nr. 908/30/2020 al Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 aprilie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Oana Duță