DECIZIE nr. 715/2021

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Victor Tilă în Dosarul nr. 478/98/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.437D/2019.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de domnul avocat Andrei Gheorghe, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate, care susține admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În esență, arată că norma de lege criticată este neconstituțională, deoarece permite ministrului afacerilor interne să stabilească niște condiții prin care să se acorde grade profesionale, ceea ce adaugă la lege și este contrar dispozițiilor constituționale, precum și jurisprudenței Curții Constituționale.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că legea reglementează condițiile de obținere a gradelor profesionale, iar nu ordinul ministrului afacerilor interne, și că dispozițiile de lege criticate sunt clare și previzibile.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 478/98/2018, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Tilă în cadrul soluționării unei cauze având ca obiect „litigiu privind funcționarii publici“.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că, așa cum rezultă din conținutul Legii nr. 360/2002, gradul profesional poate fi interpretat ca un drept cuvenit fiecărui polițist, care, pentru realizarea acestuia, trebuie să îndeplinească cerințele privind acordarea gradelor profesionale. Prin modul în care este redactat art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002, acesta intră în contradicție cu dispozițiile Constituției, întrucât îngrădește accesul unei persoane în exercitarea profesiei la obținerea gradelor profesionale, situație în care nu i se permite a se bucura și beneficia de toate avantajele profesiei de polițist. În raport cu prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j),

p) și t),

Legea nr. 360/2002 este o lege organică, întrucât aceasta reglementează statutul special al polițistului, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a deveni polițist, nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de muncă, drepturile și obligațiile polițiștilor și altele. Textul criticat reprezintă și o încălcare a voinței legiuitorului constituant de transparență a reglementării ce are ca obiect statutul polițistului, deoarece

ministrul afacerilor interne, ca organ al puterii executive desemnat să execute dispozițiile de lege criticate, a emis Ordinul nr. 140/2016 pe care, cu rea-credință, nu l-a publicat, încălcând dispozițiile constituționale privind publicarea actelor normative. Astfel, dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 31 din Constituție. Dispozițiile de lege criticate nu numai că nu reglementează în mod corect acordarea gradelor profesionale, ci și deleagă reglementarea modului de acordare a gradelor, un aspect de importanță deosebită pentru activitatea unui polițist, ministrului afacerilor interne, care este astfel abilitat a emite ordine. În concluzie, apreciază că se ajunge la situația ca un aspect esențial care vizează acordarea gradelor profesionale să fie reglementat printr-un act administrativ, care nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, ceea ce conferă un caracter iluzoriu dreptului la apărare al unui polițist nemulțumit de acordarea gradelor profesionale. Totodată, delegarea de atribuții în sensul de a stabili norme unui membru al Guvernului, care are astfel posibilitatea de a emite acte cu caracter administrativ infralegale, determină o incertitudine juridică, deoarece asemenea acte au, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp. În acest sens, autorul excepției de neconstituționalitate invocă deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 și nr. 637 din 13 octombrie 2015.

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției de neconstituționalitate prezent în ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții introduse prin art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, având următorul cuprins: „Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.“

12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informație, art. 73 alin. (3) lit. j),

p) și t) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarilor publici, a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, respectiv a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice și art. 78 privind intrarea în vigoare a legii.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate fac parte din secțiunea 2 Obținerea gradelor profesionale și încadrarea polițiștilor în categorii și grade profesionale a capitolului I Dispoziții generale al Legii nr. 360/2002 și prevăd că acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

14. Curtea observă că procedura și competențele de acordare a gradelor profesionale ale polițiștilor sunt reglementate la art. 15 din Legea nr. 360/2002, cu următorul conținut: „(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a) Președintele României, pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului administrației și internelor;

b)

ministrul afacerilor interne, pentru: (i) conducătorii unităților Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct și adjuncții acestora;

(ii) conducătorii unităților aparatului central și subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum și adjuncții acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrați polițiștii;

(iii) polițiștii din unitățile aparatului central și unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea șefului unității;

c) inspectorul general al Poliției Române pentru polițiștii din inspectoratul general și unitățile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general și adjuncții acestora;

d) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru polițiștii din subordine, alții decât cei prevăzuți la lit. b) și c);

e) șeful unității Ministerului Afacerilor Interne care exercită competențe de coordonare și control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru polițiștii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detașați la aceste servicii.

15. Cu privire la condițiile pe care un polițist trebuie să le îndeplinească cumulativ pentru obținerea gradului profesional următor, Curtea observă că acestea sunt reglementate în art. 16 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, după cum urmează: să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv; să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puțin „bine“. Anii în care polițistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad. Art. 16 alin. (2), (2^1) și (2^2) din același act normativ stabilesc modalitatea de acordare a gradelor profesionale, în mod diferențiat pe funcții, art. 17 instituie stagiul minim în gradele profesionale, iar art. 21 din Legea nr. 360/2002 reglementează procedura de acordare a gradelor polițiștilor la încadrare.

16. Din analiza conținutului normativ al acestor prevederi de lege, Curtea constată că elementele esențiale ale acordării gradelor profesionale sunt stabilite în legea organică - Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

17. În cauză, susținerea principală a autorului excepției de neconstituționalitate este aceea că, așa cum rezultă din art. 73 alin. (3) lit. j),

p) și t) din Constituție și din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la statutul special al polițistului, un element esențial al acordării gradelor profesionale pentru polițiști, și anume numărul de posturi, ar fi trebuit reglementat prin lege organică, iar nu prin ordin al ministrului de interne. Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la statutul polițistului, a statuat că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeași lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 16). Prin aceste decizii, Curtea a constatat neconstituționalitatea unor texte din Legea nr. 360/2002 care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esențiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului, funcționar public cu statut special, către

ministrul de resort, care era abilitat să adopte ordine, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.

18. Or, în cauza de față se critică textul de lege din Statutul polițistului potrivit căruia acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, „în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne“. Din analiza conținutului normativ al textului de lege criticat, reiese că numărul de posturi prevăzute cu gradele ierarhice este aprobat de ministrul afacerilor interne. Este evident că legea - ca act de reglementare primară - nu poate să stabilească numărul de posturi prevăzute cu gradele ierarhice.

19. Așadar, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat nu reglementează un element esențial al raportului de serviciu al polițistului - referitor la modalitatea de acordare a gradelor profesionale -, ci prevede că numărul de posturi este stabilit prin ordin al ministrului de resort. Numărul de posturi nu constituie un „element esențial“ în ceea ce privește modificarea raportului juridic de serviciu al polițistului, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterior menționată. Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora.

20. Având în vedere acestea, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție.

21. Pentru aceleași motive, Curtea nu poate reține nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. p) și t) privind reglementarea numai prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, respectiv a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

22. În final, referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Tilă în Dosarul nr. 478/98/2018 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 16 alin. (1^1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean