DECIZIE nr. 381/2023

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Voichița Vrânceanu în Dosarul nr. 350/112/2019 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.825D/2019.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 3.724D/2021 și nr. 661D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de Traian Dumitresc în Dosarul nr. 1.886/97/2021 al Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și, respectiv, de Ilenuța Bădiceanu în Dosarul nr. 3.287/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.

4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 3.724D/2021 și nr. 661D/2022 la Dosarul nr. 1.825D/2019.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.724D/2021 și nr. 661D/2022 la Dosarul nr. 1.825D/2019, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precizând că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja cu privire la textul de lege criticat, constatând conformitatea acestuia cu prevederile Legii fundamentale, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9. Prin Încheierile din 29 mai 2019, 9 noiembrie 2021 și 24 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 350/112/2019, nr. 1.886/97/2021 și nr. 3.287/120/2021, Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă și, respectiv, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția a fost ridicată de Voichița Vrânceanu, de Traian Dumitresc și, respectiv, de Ilenuța Bădiceanu în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a unor decizii de recalculare a pensiei prin care Casa Teritorială de Pensii Bistrița-Năsăud, Casa Teritorială de Pensii Hunedoara și, respectiv, Casa Teritorială de Pensii Argeș, în temeiul textului de lege criticat, au diminuat cu 85% cuantumul pensiei de serviciu de care beneficiau autorii excepției.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pensia reprezintă un drept patrimonial câștigat, care nu poate fi înlăturat, suspendat sau diminuat în niciun fel. Or, recalcularea pensiei aflate în plată constituie o încălcare a principiului neretroactivității legii. Se critică și lipsa de predictibilitate a modificării prevederilor art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004, întrucât legiuitorul nu a precizat motivul pentru care s-a limitat cuantumul pensiei de serviciu la 15% din indemnizație, și nu la un alt procent, și nici care au fost rațiunile urmărite în această limitare.

11. Se susține că se încalcă dreptul la muncă și dreptul la pensie, cei care intră sub incidența textului legal criticat fiind forțați să aleagă pensia de serviciu, al cărei cuantum este superior cumulului dintre salariu și cota de 15% prevăzută de textul legal criticat. Dreptul la pensie este un drept fundamental, garantat în întregime, pensia datorându-se pentru munca prestată în trecut și plătindu-se din bugetul asigurărilor sociale de stat. Salariul reprezintă retribuția angajatului pentru munca prestată în prezent și este datorat de către angajator. Nu poate fi afectată sub nicio formă cumularea pensiei cu salariul, pensia fiind un drept câștigat pentru munca depusă în trecut, drept care nu poate fi înlăturat prin nicio dispoziție legală, iar condiționarea continuării activității de obligația de a renunța la o parte din pensie limitează atât dreptul la pensie, cât și dreptul la muncă.

12. Se mai susține că textul de lege criticat nesocotește și principiul egalității în drepturi, instituind pentru magistrații pensionați și reîncadrați conform art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 diminuarea pensiei cu 85%, față de situația magistraților pensionați și reîncadrați potrivit art. 33 din Legea nr. 303/2004, a judecătorilor pensionați care desfășoară o activitate profesională în alt domeniu decât magistratura, conform art. 83 alin. (2) din aceeași lege, și a celorlalte persoane care au lucrat în instituțiile publice și care, după pensionare, s-au reîncadrat în alte profesii, menținându-și integral cuantumul pensiei, ce se cumulează cu salariul.

13. Este încălcat și dreptul de proprietate privată, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de „bun“ înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel că dreptul la salariu și dreptul la pensie pot fi asimilate dreptului de proprietate. În aceste condiții, interdicția cumulării pensiei cu salariul echivalează cu o expropriere contrară art. 44 alin. (3) din Constituție.

14. Se invocă și cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 82 din 15 ianuarie 2009 și nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009 referitor la neconstituționalitatea unor prevederi similare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și al celor de serviciu, în prezent abrogată, care interzicea cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice.

15. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

16. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă și Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

18. Avocatul Poporului a transmis în Dosarul nr. 1.825D/2019 punctul său de vedere, apreciind că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile de lege criticate fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, modificate prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: „(3) [Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcția de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se face de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadrați în funcție, în condițiile prezentului alineat, foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare potrivit prezentei legi și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.] Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.“

22. În prezent, Legea nr. 303/2004 nu mai este în vigoare, fiind abrogată expres prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. Având în vedere efectele pe care textul de lege supus controlului le produce în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu operează cauza de inadmisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor menționate este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

23. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalității în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții și art. 147 alin. (2) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Prin raportare la art. 20 din Constituție, se invocă și prevederile art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă.

24. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 21 ianuarie 2022, paragrafele 18-32, Curtea a reiterat cele statuate prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în sensul că, în principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că în conceptul de „drepturi câștigate“ pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.

25. Curtea a reținut că măsura reducerii cuantumului pensiei magistratului reîncadrat în funcție, pe perioada reîncadrării, cu o cotă de 85%, nu este de natură să contravină principiului constituțional al neretroactivității legii civile, ci, dimpotrivă, în acord cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, textele de lege criticate afectează pensiile de serviciu doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, fără a se referi la prestațiile deja obținute anterior intrării sale în vigoare și nici la celelalte condiții privind acordarea pensiilor, respectiv stagiul efectiv de activitate în profesie și vârsta eligibilă.

26. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la încălcarea dispozițiilor constituționale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a reținut, prin aceeași Decizie nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată, că, având în vedere cele două componente ale pensiei de serviciu, precum și faptul că a doua componentă, adică suplimentul din partea statului, se acordă numai în măsura în care există resursele financiare necesare, suprimarea pentru viitor a acestei componente, fără afectarea părții contributive, nu poate avea semnificația unei exproprieri, invocând în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

27. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 47 alin. (1) și ale art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituție, cu motivarea că textul de lege criticat aduce atingere principiului protecției așteptărilor legitime ale acestora cu privire la un anumit nivel de protecție și securitate socială, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, precitată, paragraful 21, în acord cu jurisprudența sa, că acest principiu nu este consacrat constituțional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, și anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, respectiv optica legiuitorului și resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcție. Pe de altă parte, instituirea unui anumit cuantum al pensiei de serviciu este un beneficiu acordat de legiuitor, care este în egală măsură îndreptățit să dispună asupra cuantumului prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei.

28. Cu privire la susținerea că în expunerea de motive a legii criticate nu s-a făcut nicio referire la motivele care au determinat diminuarea cuantumului pensiei magistraților reîncadrați în funcție, pe perioada reîncadrării, Curtea a reținut ( Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragraful 22) că aspectele specifice invocate țin de politica economică și socială a statului, iar dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea și a celorlalte prevederi sau principii constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, anterior citată).

29. Referitor la pretinsa încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi, dat fiind faptul că măsura reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada reîncadrării în funcție, se aplică doar magistraților reîncadrați în funcție în condițiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, iar nu și foștilor magistrați care și-au încetat activitatea din motive neimputabile și sunt numiți în magistratură, pe bază de concurs, în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, Curtea a observat ( Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragrafele 24 și 25) că, potrivit textului menționat, pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al Administrației Prezidențiale, al Guvernului, al Curții Constituționale, al Avocatului Poporului, al Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și în Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani. Pe de altă parte, dispozițiile art. 83 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 reglementează o modalitate de reîncadrare fără concurs, respectiv reîncadrarea în funcție a foștilor judecători, procurori sau magistrați-asistenți, care au fost eliberați din funcție prin pensionare și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, reîncadrarea se face de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal.

30. Curtea a reținut așadar ( Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2021, paragraful 26) existența unor situații juridice diferite, circumstanțiate unui cadru normativ distinct, pe de o parte, respectiv încadrarea în funcție, pe bază de concurs, în condițiile reglementate în art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, precum și, pe de altă parte, reîncadrarea în funcție, potrivit art. 83 alin. (3) din același act normativ, fără concurs, a foștilor judecători, procurori ori magistrați-asistenți la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării. Astfel, acest din urmă text legal reglementează un beneficiu, din perspectiva modalității de reîncadrare, prin interviu organizat de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu pe bază de concurs, și numai în condițiile în care instanțele sau, după caz, parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data pensionării nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal. Prin urmare, în speță, situațiile juridice diferite în care se află magistrații încadrați prin concurs, în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, spre deosebire de foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți reîncadrați pe bază de interviu, în condițiile unei lipse de personal a instanțelor sau parchetelor unde au funcționat până la data pensionării, justifică instituirea unui regim juridic diferit cu privire la cuantumul pensiei, pe perioada reîncadrării.

31. În acest sens, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

32. Pentru aceleași considerente, Curtea a apreciat nu pot fi primite nici susținerile referitoare la existența unei pretinse discriminări față de alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, care sunt în situația de a cumula pensia cu salariul sau indemnizația. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Pe de altă parte, Curtea mai reține că, în situațiile referitoare la reîncadrarea în profesie, legiuitorul beneficiază de o largă marjă de apreciere în privința condițiilor în care se acordă pensia de serviciu, în privința suspendării/acordării sau reducerii drepturilor bănești, pentru această perioadă.

33. De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o condiție de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007).

34. În concluzie, astfel cum a reținut Curtea în Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, precitată, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, legiuitorul dispune de o marjă de apreciere mai largă, stabilind că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, acestea sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, iar, odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor. Totodată, acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine, legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcție de posibilitățile financiare ale statului.

35. Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea acestei jurisprudențe.

36. În ce privește invocarea celor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009, referitor la neconstituționalitatea unor prevederi similare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și al celor de serviciu, Curtea apreciază că nu sunt incidente în ipoteza de față. În acest sens, observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 230/2008 interzicea cu desăvârșire cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice, pe când textul de lege criticat pe calea prezentei excepții de neconstituționalitate nu instituie o astfel de interdicție absolută, ci permite în continuare cumulul pensiei cu salariul cuvenit pentru desfășurarea activității specifice de judecător, procuror ori magistrat-asistent reangajat, după pensionare, fără concurs la instanțele sau la parchetele cu deficit de personal, pensia având însă un cuantum diminuat. O altă diferență esențială derivă, totodată, din faptul că neconstituționalitatea constatată viza o afectare a dreptului la pensie și a dreptului la muncă realizată prin ordonanță de urgență a Guvernului, contrar art. 115 alin. (6) din Constituție, pe când în situația de față, discuția poartă asupra unei legi, ca act al Parlamentului adoptat în considerarea atributului său suveran de legiferare.

37. De asemenea, se invocă, în motivarea excepției de neconstituționalitate, cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009. Situațiile analizate nu sunt însă analoage, astfel că decizia menționată nu este relevantă în cauză.

38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Voichița Vrânceanu în Dosarul nr. 350/112/2019 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, de Traian Dumitresc în Dosarul nr. 1.886/97/2021 al Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și de Ilenuța Bădiceanu în Dosarul nr. 3.287/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 83 alin. (3) teza finală din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția I civilă, Tribunalului Hunedoara - Secția I civilă și Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu