DECIZIE nr. 251/2023

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Ingrid-Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 8.277/63/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.968D/2019.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 11 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.277/63/2018, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în faza procesuală a recursului declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj împotriva Sentinței nr. 130 din 28 ianuarie 2019, pronunțată de Tribunalul Dolj, prin care au fost anulate deciziile nr. 4.777 din 11 iunie 2018 și nr. 4.112.654 din 14 mai 2018 emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj - Direcția pentru Contribuabilii Mici și Mijlocii Craiova, stabilindu-se, totodată, în sarcina acestei autorități obligația de a emite o decizie de restituire a dobânzii aferente sumei achitate de societate cu titlu de timbru de mediu.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că reglementarea criticată prevede că nivelul dobânzii este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, soluție legislativă care, în opinia sa, este neconstituțională. Arată că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din noul Cod de procedură fiscală, adică de 0,02% pe zi de întârziere, deși din anul 2007, când au fost încasate taxele respective, și până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade. Autoarea excepției susține că prin indisponibilizarea sumei ce a fost încasată nelegal, statul i-a nesocotit dreptul de proprietate pentru creanța pe care o reprezintă dobânda fiscală, îmbogățindu-se fără justă cauză, în detrimentul contribuabilului, care este lipsit de folosința sumei percepute nelegal.

6. De asemenea, apreciază că reglementarea criticată din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, privind restituirea dobânzii la nivelul anului 2016, adică 0,02% pe zi, aprobată prin Legea nr. 258/2018, încalcă principiul cooperării loiale prevăzut de art. 4 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și principiile efectivității și echivalenței, astfel cum s-a prevăzut în Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, și Hotărârea din 15 octombrie 2014, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Ilie Nicolae Nicula, C-331/13, precum și art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborat cu art. 6 din TFUE, referitor la dreptul de proprietate. În acest sens, consideră că legiuitorul nu a respectat principiul cooperării loiale, deoarece prin Legea nr. 258/2018 au fost aprobate norme contrare hotărârilor pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

7. În susținerea argumentelor privind neconstituționalitatea reglementării criticate invocă paragrafele 32-34 și 44 din Decizia Curții Constituționale nr. 694 din 20 octombrie 2015, precum și considerentele Deciziei nr. 14 din 22 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

8. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, referitor la acordarea de dobânzi, instanța menționează Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, în care, la pct. 26, s-a reținut că, „în ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei“. Instanța apreciază că prin reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 nu se încalcă acest principiu al efectivității, deoarece nu înlătură o despăgubire pentru persoana impozabilă pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei. De altfel, stabilirea nivelului dobânzii intră în marja de apreciere a statului și ține de politica fiscală națională proprie fiecărei țări.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, potrivit cărora: „(1) Contribuabilii care au achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, prevăzută la art. 214^1-214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fisca l, cu modificările și completările ulterioare, taxa pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu modificările ulterioare, și timbrul de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au beneficiat de restituire până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot solicita restituirea acestora, precum și a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii, prin cerere adresată organului fiscal central competent. Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.“

13. Curtea precizează că, la data de 29 iunie 2022, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost abrogată expres prin art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 29 iunie 2022. Însă, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale cu care a fost sesizată, întrucât acestea continuă să își producă efecte juridice în cauză. Curtea menționează, totodată, că soluția legislativă criticată din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 se regăsește în prezent, având același conținut normativ, în cuprinsul art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2022, în sensul că „Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.“

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului coroborate cu cele ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 reglementează restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, instituită de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, a taxei pe poluare pentru autovehicule, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012, și a timbrului de mediu pentru autovehicule, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, precum și a dobânzilor datorate pentru perioada cuprinsă între data perceperii și data restituirii. Toate aceste taxe impuse și plătite de contribuabili - proprietari auto au fost, fiecare în parte, constatate ca fiind nelegal percepute de stat prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, taxe apreciate ca fiind neconforme cu normele Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

16. În acest context, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, invocate de aceeași autoare a excepției ca în prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1326 din 31 decembrie 2020, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

17. Astfel, la paragrafele 19-31 din decizia antereferită (făcând referire la Decizia nr. 621 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2020, și Decizia nr. 263 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 28 august 2020), Curtea a reținut că, așa cum reiese atât din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, cât și din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesității reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a timbrului de mediu pentru autovehicule, ca urmare a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. A fost avută în vedere jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe. Statul membru este, așadar, obligat să ramburseze taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii (Hotărârea din 6 septembrie 2011, pronunțată în Cauza Lady&Kid și alții, C-398/09, precum și Hotărârea din 19 iulie 2012, pronunțată în Cauza Littlewoods Retail și alții, C-591/10), efectul direct al hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene constituindu-l obligația statului român și a autorităților fiscale la restituirea integrală și imediată a taxelor auto nelegal colectate, pentru a evita o posibilă declanșare a unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene. În acest context, s-a impus reglementarea restituirii pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, legiuitorul adoptând, astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017.

18. Dreptul contribuabililor prevăzuți la art. 1 alin. (1) de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar prin derogare de la prevederile art. 219 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, cererile de restituire se depuneau, sub sancțiunea decăderii, până la data de 31 august 2018. Potrivit art. 1 alin. (6) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a prevăzut că restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se realizează în perioada 1 ianuarie 2018-30 iunie 2019 pentru taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, iar pentru timbrul de mediu pentru autovehicule, în perioada 1 septembrie 2018-30 iunie 2019. De asemenea, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, hotărârile judecătorești definitive care au ca obiect restituirea sumelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aduc la îndeplinire conform dispozițiilor stabilite de către instanța judecătorească, dispozițiile art. 1 alin. (1), (5) și (7)-(9) aplicându-se în mod corespunzător de către organul competent (organul fiscal central sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz), prin decizie emisă de către acesta. Potrivit art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, dobânzile datorate contribuabililor în cazul restituirii sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești sunt cele dispuse de instanța judecătorească sau, după caz, dispozițiile art. 1 alin. (1) din acest act normativ se aplică în mod corespunzător, în sensul că nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, adică 0,02% pe zi de întârziere.

19. Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68, instanța de contencios constituțional a statuat că legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și o valorificare în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale. Așa fiind, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, legiuitorul delegat a reglementat două proceduri distincte: una care privește restituirea taxelor ca urmare a hotărârilor judecătorești pronunțate, procedură care respectă autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești, stabilind doar o procedură de lucru la nivelul organului fiscal central sau al Administrației Fondului pentru Mediu, iar cealaltă procedură, care vizează restituirea taxelor independent de existența unei hotărâri judecătorești pronunțate.

20. Curtea reține că, în speță, critica autoarei excepției vizează, în esență, faptul că nivelul dobânzii prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 este cel stabilit la art. 174 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, adică de 0,02% pe zi de întârziere, aceasta deși din anul 2007, când au fost încasate de către stat taxele respective, și până în anul 2017 dobânda fiscală a avut niveluri superioare, de la 0,1% pentru fiecare zi de întârziere în anul 2007 până în anul 2014 sau de 0,1%, 0,5% sau 0,04% pe zi de întârziere în următoarele perioade, astfel încât formula cu nivelul de dobândă unică de 0,02% nu acoperă daunele cauzate contribuabililor prin blocajul sumei la stat, având în vedere că se acordă o dobândă la cel mai mic nivel.

21. Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, paragraful 24, legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49).

22. În acest context, Curtea învederează faptul că statul, prin caracterul său social, valoare constituțională instituită de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, are obligația de a imprima acțiunilor sale cu caracter economic un conținut just proporționat, astfel încât să asigure tuturor cetățenilor săi exercitarea efectivă a tuturor drepturilor și a libertăților lor fundamentale. Raportat la criticile formulate în speță, Curtea subliniază că intervenția legiuitorului delegat a avut un scop legitim, respectiv executarea în mod unitar, centralizat și corect a tuturor creanțelor care au ca obiect sume de bani plătite sub titlu de timbru de mediu, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, avându-se în vedere, în egală măsură, și protejarea bugetului public național și asigurarea stabilității economice a statului român.

23. Așa fiind, Curtea apreciază că stabilirea de către legiuitor a nivelului dobânzii cuvenite contribuabililor la nivelul prevăzut de art. 174 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, respectiv de 0,02% pe zi, reprezintă o măsură de politică fiscală pe care legiuitorul delegat a adoptat-o cu scopul de a obliga debitorul obligațiilor fiscale, și anume statul român, să își execute întru totul și până la termenul scadent obligațiile fiscale datorate, fără a împovăra însă, în mod excesiv, bugetul general consolidat.

24. Referitor la acordarea de dobânzi, în Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, paragraful 26, s-a statuat că în ceea ce privește principiul efectivității, acesta impune, într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, ca normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei. Așa fiind, Curtea Constituțională apreciază că stabilirea unui nivel al dobânzii de 0,02% prin reglementarea criticată din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 nu încalcă principiul efectivității, deoarece nu înlătură o despăgubire pentru persoana impozabilă pentru pierderea suferită prin plata unei taxe nedatorate.

25. De altfel, așa cum a reținut în jurisprudența sa, Curtea nu ar putea să modifice nivelul dobânzilor de întârziere stabilite prin lege sau să introducă anumite criterii pentru determinarea nivelului acestora, întrucât o atare competență aparține, în mod exclusiv, legiuitorului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 561 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 18 decembrie 2014, paragraful 20).

26. Referitor la critica formulată din perspectiva faptului că dispozițiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 contravin art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât dispun modificarea nivelului dobânzii fiscale existent pe parcursul anilor 2007-2017, prin Decizia nr. 670 din 29 septembrie 2020, precitată, paragraful 30, Curtea a apreciat că aceasta este neîntemeiată, întrucât dreptul contribuabililor prevăzuți la art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat de a cere restituirea s-a născut la data intrării în vigoare a acestui act normativ, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa. Această opțiune a legiuitorului reprezintă expresia principiului activității legii, care nu aduce atingere dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

27. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 20 coroborat cu art. 148 alin. (2) din Constituție, cu referire la Hotărârea din 18 aprilie 2013, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Camera a treia) în Cauza Mariana Irimie, C-565/11, Curtea a reținut că și această critică este neîntemeiată, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost adoptată tocmai având în vedere obligația legislativului de a edicta norme în sensul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia dreptul contribuabilului de a obține rambursarea unor taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii reprezintă consecința și completarea drepturilor conferite justițiabililor de dispozițiile dreptului Uniunii, care interzic astfel de taxe.

28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât considerentele, cât și soluția acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea New Age Advertising Agency - S.R.L. din Craiova în Dosarul nr. 8.277/63/2018 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (1) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Ingrid-Alina Tudora