DECIZIE nr. 78/2023

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia-Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Florin Orestin Pircu în Dosarul nr. 6.393/94/2019 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.400D/2019.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.585D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată, din oficiu, de Judecătoria Buftea - Secția civilă în Dosarul nr. 6.403/94/2019 al acestei instanțe.

4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.585D/2019 la Dosarul nr. 2.400D/2019, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 3 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.393/94/2019, și Încheierea din 19 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.403/94/2019, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Florin Orestin Pircu și, respectiv, de Judecătoria Buftea - Secția civilă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la executare.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că, prin instituirea unui termen de 5 ani în care urmează să fie executate obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, se aduce atingere dreptului creditorului la soluționarea în termen rezonabil a procesului civil, atât timp cât faza de executare silită a hotărârilor judecătorești face parte integrantă din procesul civil, astfel cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - spre exemplu, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 66.

9. Spre deosebire de cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterioară, autorii excepției arată că, în privința Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, nu este îndeplinită condiția referitoare la termenul rezonabil de executare integrală a obligației. Astfel, spre deosebire de reglementările anterioare, care prevedeau un termen de executare integrală de 3 ani, în ipoteza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 se instituie un termen de 5 ani de la data la care hotărârea dobândește putere executorie. Or, o perioadă de 5 ani, prin întinderea sa, este de natură să pună în discuție prin sine însăși caracterul rezonabil al termenului.

10. Mai mult decât atât, se impune observația că în primii 3 ani se realizează plata a mai puțin de jumătate din creanță, respectiv 40% din valoarea totală a sumelor datorate, cea mai semnificativă tranșă - de 35% - fiind, de altfel, ultima programată, ceea ce nu reprezintă o măsură de eșalonare, ci o veritabilă măsură de amânare la plată, având în vedere că partea semnificativă a creanței urmează să fie executată după 4 ani.

11. Totodată, deși se instituie un mecanism menit să realizeze conservarea valorii creanței, instanța apreciază că acest mecanism nu este unul efectiv în vederea garantării executării integrale și cu aceeași valoare economică a creanței pentru creditor, dată fiind perioada îndelungată - 5 ani - când este preconizată executarea integrală, respectiv 4 ani pentru o executare de peste jumătate. Or, chiar în prezența mecanismului matematic de actualizare a creanței, astfel cum este instituit, executarea efectivă a creanței nu este la adăpost de incertitudinea inerentă unui termen de 5 ani ce planează asupra condițiilor socioeconomice sau chiar asupra speranței de viață a creditorului. Astfel, prelungirea îndelungată a plății considerabile a creanței - a cincea tranșă anuală a creanței fiind de 35% - imprimă un risc apreciabil asupra executării utile a creanței pentru creditor și totodată este de natură să creeze acestuia percepția inutilității dreptului câștigat în instanță.

12. De asemenea, în alegerea termenului de 5 ani și a cuantumului tranșelor, cu accent pe ultimele două tranșe anuale, legiuitorul delegat nu a invocat motive care să justifice în mod rezonabil această opțiune, respectiv nu a arătat de ce alte măsuri, eventual alegerea unei perioade mai scurte - spre exemplu, 3 ani, așa cum s-a întâmplat în cazurile anterioare analizate de Curte - sau o reașezare a cuantumului tranșelor, nu sunt măsuri posibile.

13. Judecătoria Buftea - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.400D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată de Florin Orestin Pircu este întemeiată.

14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

15. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale pentru aceleași motive invocate de autorii excepției.

16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

18. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 6:

(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(5) La sumele actualizate în condițiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.

(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).“

19. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind procesul echitabil.

20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al excepției de neconstituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, paragrafele 22-24, Curtea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, a reținut că prin dispozițiile de lege criticate nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Însă, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești. Totodată, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele Deciziei nr. 716 din 2 noiembrie 2021 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Orestin Pircu în Dosarul nr. 6.393/94/2019 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă și, respectiv, de Judecătoria Buftea - Secția civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 6.403/94/2019 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 martie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Patricia-Marilena Ionea