DECIZIE nr. 56/2026

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Mihaela-Carmen Munteanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 283/54/2021 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.518D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, față de competența exclusivă a legiuitorului în stabilirea căilor de atac, precum și față de faptul că, în considerarea unei anumite particularități, legiuitorul poate opta pentru o configurație diferită a unei căi de atac. Se indică jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 197 din 28 mai 2020 și Decizia nr. 582 din 14 aprilie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 283/54/2021, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Costinel Cristian Militaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare împotriva unei decizii pronunțate într-un litigiu în care s-a solicitat anularea unui act administrativ.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă sunt contrare principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, coroborat cu normele de tehnică legislativă, față de faptul că sintagmele pe care le conțin, respectiv „regulile de procedură“ și „normele de drept material“, nu sunt definite în cuprinsul acestui act normativ, ci doar în literatura de specialitate. Or, chiar dacă dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) fac parte din Codul de procedură civilă, se poate aprecia că reprezintă o normă de drept material „deoarece normează acțiunea subiectului de drept, respectiv a judecătorului, în sensul că îl obligă să menționeze în conținutul hotărârii judecătorești motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția“. Astfel, nemotivarea hotărârii judecătorești, constând în lipsa motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția instanței de fond, în raport cu dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă - care stabilesc cuprinsul considerentelor hotărârii - reprezintă un viciu de nelegalitate, iar nu unul de netemeinicie, încadrându-se, astfel, în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, dispozițiile criticate nu întrunesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate a legii.

6. Se mai arată că, în condițiile lipsei considerentelor pe care se întemeiază hotărârea atacată, dispozițiile criticate sunt neconstituționale, limitând dreptul de acces concret și efectiv la justiție, în măsura în care se înțelege că motivul de recurs prin care se critică lipsa motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția instanței de fond nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 sau 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

7. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată și indică jurisprudența Curții Constituționale în acest sens.

8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Codul de procedură civilă este neîntemeiată raportat la textele constituționale de referință indicate de autor, norma legală fiind clară, părțile fiind în măsură să își adapteze conduita în funcție de aceasta. Menționează jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia Curții Constituționale nr. 197 din 28 mai 2020.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: – Art. 425 alin. (1 ):

(1) Hotărârea va cuprinde: (…) b)

considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.;

– Art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8:

(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5.

când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; (…)

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, și în art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma exigențelor art. 6 paragraful 1 și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că sunt criticate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din Codul de procedură civilă, prin care sunt reglementate două motive de nelegalitate pentru care se poate cere casarea unei hotărâri pe calea recursului. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate pentru motivul reprezentat de omisiunea instanței de recurs de a cerceta vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen, în cazul în care a respins recursul sau la admis în parte.

15. Din motivarea detaliată a excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, nemulțumirea acestuia vizând, în realitate, modul de interpretare și aplicare de către instanța de recurs a prevederilor criticate, precum și modul în care instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare ar urma să le aplice. Autorul excepției urmărește lămurirea înțelesului normelor legale supuse controlului de constituționalitate în modalitatea dorită de acesta, respectiv în sensul încadrării motivelor de recurs privitoare la nemotivarea hotărârii atacate în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 sau 8 din Codul de procedură civilă, în vederea aplicării acestora în speța dedusă judecății. În acest scop, prin propria interpretare ipotetică, iar nu factuală, autorul califică dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din același cod ca fiind norme de drept material, în condițiile în care acestea stabilesc cuprinsul considerentelor hotărârii judecătorești. Cu toate acestea, Curtea observă că dispozițiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă conțin, la pct. 6, motivul de casare constând în faptul că hotărârea atacată cu recurs nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. De asemenea, modul de încadrare, de către instanțele învestite cu soluționarea recursului și a contestației în anulare, a motivelor de casare în dispozițiile art. 488 din Codul de procedură civilă, în funcție de criticile concrete cuprinse în motivele de recurs și, ulterior, în motivele contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 - constând în omisiunea instanței de recurs, care, respingând recursul sau admițându-l în parte, nu a cercetat vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen - nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textelor de lege atacate, ci de interpretare și aplicare, în concret, a dispozițiilor contestate.

16. Or, Curtea nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Interpretarea conținutului normelor juridice și aplicarea lor în cauza a quo este de competența instanței. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna o interferență a sa în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 592 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 21 aprilie 2023, paragrafele 21-23).

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 raportate la art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Costinel Cristian Militaru în Dosarul nr. 283/54/2021 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Mihaela-Carmen Munteanu