DECIZIE nr. 702/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nicolae Butoi în Dosarul nr. 2.102/95/2021 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 827D/2022.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere deciziile Curții Constituționale nr. 145 din 25 februarie 2010 și nr. 273 din 24 februarie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.102/95/2021, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Nicolae Butoi într-o cauză având ca obiect o contestație la decizia de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că bărbații sunt discriminați față de femei, fără să formuleze considerații în susținere.

6. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care reglementează modalitatea de calcul al punctajului mediu anual.

11. Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, va analiza dispozițiile de lege cu care a fost sesizată.

12. Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în motivarea acesteia, autorul susține încălcarea prin textul criticat a dispozițiilor art. 16 din Constituție, fără a formula argumente în susținerea acestei pretinse contrarietăți.

14. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 reglementează în mod expres cerințele formulării în scris și motivării sesizărilor de neconstituționalitate.

15. În ceea ce privește importanța motivării, ca element intrinsec al excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a reținut, cu valoare de principiu, că din structura intrinsecă a excepției de neconstituționalitate fac parte următoarele trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a arătat, de asemenea, că, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, va respinge respectiva excepție ca inadmisibilă.

16. De asemenea, Curtea reține că, în măsura în care s-ar admite că din formularea cererii de chemare în judecată se pot decela motivele pentru care autorul consideră că art. 95 din Legea nr. 263/2010 este discriminatoriu, acestea pun în discuție, în realitate, modalitatea în care autoritatea administrativă a aplicat acest text în cazul său. Astfel, autorul susține că i-a fost calculată o pensie mai mică decât în cazul unei femei care are același punctaj total și s-a pensionat la aceeași dată. Or, în mod vădit, o astfel de critică pune în discuție o simplă chestiune de aplicare în concret a legii, și nu o veritabilă critică de constituționalitate, astfel încât excepția este inadmisibilă și din această perspectivă.

17. Printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, paragraful 18 al Deciziei nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019).

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Nicolae Butoi în Dosarul nr. 2.102/95/2021 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 decembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva