DECIZIE nr. 120/2000

Lucian Mihai - președinte Costica Bulai - judecător Kozsokar Gabor - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Mariana Trofimescu - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Veronel Popovici și Carolina Popovici în Dosarul nr. 18.264/1999 al Judecătoriei Sectorului 1 București, având ca părți pe autorii excepției și pe Dana Valeria Berinde. La apelul nominal se prezintă părțile, autorii excepției fiind asistați de avocatul Gheorghe Susanu. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate ridicate, deoarece adoptarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 nu era necesară în condițiile în care Legea nr. 112/1995 a prelungit valabilitatea contractelor de închiriere existente la acea data. Se arata totodată ca ordonanța criticata nu a fost aprobată de Parlament în condițiile art. 114 din Constituție. Dana Valeria Berinde solicita respingerea excepției, deoarece prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 se aplică din momentul publicării acesteia în Monitorul Oficial al României. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ridicate, deoarece ordonanța criticata a mai fost examinata de Curtea Constituțională, care a constatat ca aceasta nu contravine Constituției. Se arata totodată ca termenul de discutare a ordonanței de urgenta în Parlament nu este menționat în dispozițiile art. 114 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 13 decembrie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 18.264/1999, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, excepție ridicată de Veronel Popovici și Carolina Popovici într-o cauza civilă având ca obiect judecarea acțiunii de evacuare formulate de Dana Valeria Berinde, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999, împotriva autorilor excepției. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 contravin dispozițiilor art. 114 din Constituție, deoarece nu a fost validată de Parlament, motiv pentru care se considera respinsă. Totodată, se apreciază ca Guvernul "nu este abilitat prin Constituție sa modifice legile adoptate de Parlament, iar ordonanța de urgență se adoptă în condiții de excepție și de urgenta pentru reglementarea unor situații care pot genera consecințe grave și ireversibile". Judecătoria Sectorului 1 București, exprimandu-și opinia, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece domeniul care este reglementat prin aceasta ordonanța - raporturile dintre proprietari și chiriași nu aparține legii organice. Se mai arata ca în cazul ordonanțelor de urgenta procedura de adoptare a acestora de către Guvern este specială și, în aceste situații, nu mai este necesară o lege de abilitare din partea Parlamentului, datorită existenței cazului excepțional care impune emiterea ordonanței de urgenta. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 114 din Constituție, întrucât Guvernul poate emite ordonanțe de urgență în situații excepționale. Caracterul excepțional al situației care a impus adoptarea acestei ordonanțe de urgență a fost determinat de expirarea termenului pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative, termen prevăzut de Legea nr. 17/1994, precum și de necesitatea soluționării litigiilor apărute ca urmare a aplicării Legii nr. 112/1995. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituțională constata ca a fost legal sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999. Autorii excepției considera ca aceasta ordonanța de urgență contravine art. 114 din Constituție, deoarece, pe de o parte, nu a fost aprobată de Parlament, iar pe de altă parte, Guvernul nu este abilitat prin Constituție sa modifice legile adoptate de Parlament. Analizând criticile formulate de autorii excepției, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate. În legătură cu susținerea potrivit căreia ordonanța de urgență criticata este neconstitutionala deoarece nu a fost până în prezent aprobată de Parlament, Curtea observa ca în Constituție nu se prevede nici un termen de dezbatere a ordonanțelor de urgenta de către Parlament, statuandu-se numai, de principiu, condițiile în care acestea pot fi adoptate. Astfel, dispozițiile art. 114 alin. (4) din Legea fundamentală prevăd ca "În cazuri excepționale, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu". Nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia Guvernul nu are competența de a modifica prin ordonanțe legi adoptate de Parlament. Sub acest aspect, art. 114 alin. (1) din Constituție statuează ca "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". În alin. (4) al art. 114 aceasta restrictie nu a mai fost prevăzută, Guvernul fiind în măsura sa adopte reglementări în domeniul legilor, inclusiv în domeniul rezervat de Constituție legilor organice, cu respectarea dispozițiilor constituționale care stabilesc condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgenta. În consecința, delegarea legislativă reprezintă o procedură de substituire a Guvernului în prerogativele legislative ale Parlamentului, astfel încât prin ordonanța Guvernul să poată reglementa, modifica ori abroga prevederi legale existente. Delegarea legislativă, în cazul ordonanțelor de urgenta, este data de însuși textul constituțional, în condițiile respectării de către Guvern a cerințelor prevăzute de Constituție. În legătură cu problema "existenței situației care a impus măsura de urgenta a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 ", Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 88 din 4 mai 2000 și a statuat ca " Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 a fost adoptată cu respectarea cerințelor art. 114 alin. (4) din Constituție". Curtea nu observa nici o ratiune care să o determine să se îndepărteze de la aceasta practica. De altfel, la aceeași soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate se ajunge și pe baza argumentelor înfățișate în opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, opinie pe care autorii acesteia o mențin și în cauza de fața. Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Veronel Popovici și Carolina Popovici în Dosarul nr. 18.264/1999 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 iunie 2000. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta ───────────────