DECIZIE nr. 347/2001

Nicolae Popa - președinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stanoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Paula C. Pantea - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, ale Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, precum și ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, excepție ridicată de Consiliul Județean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt. La apelul nominal răspunde Aurel Ciuchin, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Aurel Ciuchin, având cuvântul, solicita urgentarea soluționării excepției pentru ca prin aceasta să se poată trece la soluționarea cauzei la instanța care judeca fondul. Solicita respingerea excepției ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 serviciile publice, printre care și cele de protecție a plantelor, au trecut din subordinea administrației centrale în subordinea consiliilor județene sau al municipiului București. Refuzul Consiliului Județean Neamt de a le prelua, motivand ca aceste dispoziții încalcă principiul autonomiei locale și, din aceasta cauza, sunt neconstituționale, nu are suport constituțional. Curtea Constituțională, referindu-se la aceasta problema, a statuat ca dispozițiile art. 119 și ale art. 120 alin. (2) din Constituție instituie principiul autonomiei locale, iar nu existenta unei autonomii de decizie în afară cadrului legal, care este general obligatoriu. Considera ca soluția care se impune este respingerea excepției ca nefondata. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 28 mai 2001 Tribunalul Neamt a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, modificată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 și ulterior aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2001, excepție ridicată de Consiliul Județean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al acelei instanțe, având ca obiect soluționarea unui litigiu de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esenta, ca dispozițiile criticate, prin care activitatea de protecție a plantelor se reorganizează, infiintandu-se servicii publice de protecție a plantelor în subordinea consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București, încalcă dispozițiile art. 121 din Constituție. Se mai susține ca serviciul public pentru protecția plantelor, înființat prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 17/1999, menținută prin celelalte doua acte normative modificatoare, este în realitate un serviciu public "de interes local", asa cum "se afirma în mod expres în art. 5 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 ". Or, se arata în continuare, dacă se voia să se facă descentralizare, asemenea servicii trebuiau înființate pe lângă consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor. În opinia autorului excepției neconstituționalitatea actului normativ în discuție rezultă și din aceea ca, potrivit Legii administrației publice locale, între atribuțiile consiliului județean nu se regăsesc "competente referitoare la agricultura în general și, cu atât mai puțin, la activitatea fitosanitara". Se mai arata ca actul normativ criticat contravine și principiului constituțional al autonomiei locale, consacrat de art. 119 din Constituție și prevăzut de altfel atât de Legea administrației publice locale nr. 69/1991 (abrogată), cat și de actuala Lege nr. 215/2001, întrucât aceasta autonomie locală este administrativă și financiară. Or, se considera ca "a se emite un act normativ, în timpul execuției bugetare, prin care se impun unui consiliu județean cheltuieli neprevăzute, înseamnă, cert, o încălcare a autonomiei locale, atât sub imperiul vechii legi a administrației publice locale, cat și sub al celei actuale". Este, de asemenea, invocat în sprijinul criticii de neconstituționalitate și principiul potrivit căruia "Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare", principiu prevăzut la art. 137 alin. (5) din Constituție, preluat și de dispozițiile Legii nr. 189/1998 privind finanțele publice locale. Tribunalul Neamt, exprimandu-și opinia, considera ca dispozițiile criticate sunt constituționale. Conform opiniei instanței prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 119 și 121 și nici dispozițiilor Legii administrației publice locale. Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere Guvernul arata ca măsura criticata se întemeiază pe principiul constituțional al autonomiei locale și pe cel al descentralizării, prevăzute de Constituție și de Legea administrației publice locale nr. 215/2001. În același timp, referitor la mijloacele financiare și materiale necesare organizării serviciului respectiv, Guvernul indica prevederile art. 6 și 9 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, care stabilesc condițiile în care acestea se asigura. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, cele ale Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 17/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 19 februarie 2001, prin care a fost modificată Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, precum și cele ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001. Examinând actele normative criticate, Curtea constata ca prin dispozițiile art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a prevăzut ca în subordinea consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București se organizează servicii publice de protecție a plantelor, unități cu personalitate juridică, care îndeplinesc anumite activități publice de interes local în domeniul fitosanitar. În mod corespunzător, conform alin. (2) al art. 5 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, au fost trecute în structura serviciilor publice de protecție a plantelor județene și al municipiului București centrele de protecție a plantelor și carantina fitosanitara. Totodată s-a prevăzut ca serviciile publice de protecție a plantelor sunt coordonate din punct de vedere tehnic și metodologic de către direcțiile fitosanitare județene și a municipiului București. Referitor la finanțarea serviciilor publice de protecție a plantelor, județene și al municipiului București, art. 6 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 precizează ca aceasta "se face de la bugetele consiliilor județene și al Consiliului General al Municipiului București, precum și din venituri extrabugetare". De asemenea, pentru situația apariției agenților daunatori, care prin atacul lor pun în pericol producția agricolă atât din punct de vedere cantitativ, cat și calitativ, ordonanța de urgență prevede la art. 7 ca "Ministerul Agriculturii și Alimentației aloca fonduri de la buget pentru acțiunea de combatere a acestora, în scopul achiziționării produselor de uz fitosanitar și achitării contravalorii lucrărilor de combatere a agenților daunatori". Ulterior, prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 au fost aduse modificări unor articole (2 și 3) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999, precizându-se rolul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ca autoritate de reglementare în domeniul protecției plantelor, carantinei fitosanitare și al produselor de uz fitosanitar (art. 2), precum și rolul coordonator din punct de vedere tehnic al Direcției fitosanitare din cadrul acestui minister pentru Laboratorul de control pentru carantina fitosanitara, direcțiile fitosanitare județene, respectiv a municipiului București, precum și pentru Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor. Prin Legea nr. 206 din 20 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001, a fost aprobată Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 cu unele modificări și completări, care vizează rolul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ca autoritate de reglementare în domeniu (art. 2) și precizarea atribuțiilor Direcției fitosanitare din cadrul minister (art. 2^1, introdus prin lege), precum și fixarea unui termen de 30 de zile pentru stabilirea "patrimoniului aferent activităților prevăzute la art. 5 alin. (1), care va fi dat în administrarea serviciilor publice de protecție a plantelor județene, respectiv al municipiului București" (noul cuprins al art. 9). De asemenea, conform modificării aduse art. 10 din ordonanța aprobată legea a prevăzut: "Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București vor stabili tarife pentru activitățile prevăzute la art. 5 alin. (1)." Critica de neconstituționalitate adusă celor trei acte normative care formează obiectul excepției (dintre care Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 și Legea nr. 206/2001, pentru faptul de a fi menținut Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 ) se întemeiază pe susținerea ca au fost incalcate dispozițiile constituționale ale art. 119 privind principiile de baza ale administrației publice locale și ale art. 121 privind consiliul județean, care au următorul cuprins: - Art. 119: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice."; - Art. 121: "(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

(2) Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii."

În legătură cu incidența principiului autonomiei locale, prevăzut la art. 119 din Constituție, Curtea constata ca, potrivit principiului obligativitatii respectării legilor prevăzut la art. 51 din Constituție, "autonomia locală se exercită conform legilor statului". De asemenea, în lumina Cartei europene "Exercițiul autonom al puterii locale" din 15 octombrie 1985 (document al Consiliului Europei), ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, "autonomia locală este inteleasa ca un principiu stabilit prin constituție sau prin legile statelor-părți, ce conferă colectivităților locale dreptul și capacitatea de a rezolva și de a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor răspundere și în interesul populației acestora, o parte importanța din treburile publice". Curtea Constituțională a reținut în jurisprudenta sa ca dispozițiile art. 119 și ale art. 120 alin. (2) din Constituție "se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afară cadrului legal, care este general obligatoriu" (de exemplu, Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001). Curtea constata ca prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a realizat o descentralizare a serviciilor publice de specialitate în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, servicii care au trecut din sistemul autorităților administrației publice centrale la consiliile județene. Cu privire la finanțarea activității respective actele normative criticate cuprind unele dispoziții ce denota preocuparea pentru asigurarea condițiilor materiale de funcționare a serviciilor trecute la consiliile județene și la Consiliul General al Municipiului București, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. În ceea ce privește volumul surselor de finanțare, care în realitate este motivul criticii de constituționalitate, Curtea constata ca aceasta nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare. În legătură cu incidența în cauza a dispozițiilor art. 121 din Constituție privind consiliul județean, invocată de autorul excepției, Curtea constata ca textul respectiv conferă acestuia "coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean" și prevede că "funcționează în condițiile legii", ceea ce nu este incompatibil cu obligația de a organiza un serviciu public de interes județean, stabilită printr-un act normativ cu putere de lege. Acest serviciu interesează în mod evident și consiliile comunale și orășenești, întrucât asigura protecția plantelor și carantina fitosanitara în întregul județ, respectiv în municipiului București. În legătură cu susținerea ca între dispozițiile criticate pentru neconstituționalitate și cele ale Legii administrației publice locale ar exista necorelari în ceea ce privește domeniile în care consiliile județene își exercită competența, Curtea retine ca eventuala lipsa de coordonare legislativă nu intra sub incidența contenciosului constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, ale Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, precum și ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitara, excepție ridicată de Consiliul Județean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2001. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu