DECIZIE nr. 287/2003

DECIZIE nr. 287 din 3 iulie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare

Intrare în vigoare 6 august 2003

Costica Bulai - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stanoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Florentina Balta - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent șef Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibila. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 10 decembrie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 3.811/CA/2002, Tribunalul Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Emilia Stejeran cu ocazia soluționării unei acțiuni formulate în contradictoriu cu Direcția generală a finanțelor publice Oradea. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 123 alin. (2) și ale art. 125 alin. (1), întrucât se creează posibilitatea ca hotărârea instanței prin care se stabilește taxa de timbru să fie cenzurata de un organ administrativ. Astfel, menționează faptul ca stabilirea taxei judiciare este un atribut legal al instanței de judecată, iar contestația asupra modului de fixare a taxei judiciare de timbru nu trebuie scoasa din competența instanțelor judecătorești. Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Referitor la obiectul excepției, se precizează ca, în ceea ce privește procedura de soluționare a contestațiilor împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru, acestea se soluționează conform Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, ordonanța aprobată cu modificări prin Legea nr. 506/2001. Prin aceasta procedura administrativ-jurisdicțională nu se încalcă însă dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (2) și nici cele ale art. 125 alin. (1), asa cum nu se încalcă nici principiul constituțional al separației puterilor în stat, atâta timp cat decizia organului administrativ de jurisdicție poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, modificată și completată ulterior. Aceste dispoziții legale au următoarea redactare: - Art. 18 alin. (2): "Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestație potrivit dispozițiilor aplicabile în materie fiscală." În susținerea neconstitutionalitatii acestui text de lege, autorul excepției invoca încălcarea următoarelor prevederi constituționale: - Art. 123 alin. (2): "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."; - Art. 125 alin. (1): "Justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege." Examinând excepția, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, ulterior sesizării sale, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 233 din 5 iunie 2003, până în prezent nepublicata în Monitorul Oficial al României, ca dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 sunt neconstituționale în măsura în care se referă și la taxele judiciare de timbru stabilite de instanțele judecătorești. În acest sens Curtea a constatat că nu se poate admite, fără încălcarea Legii fundamentale, ca modul de stabilire a taxei judiciare de timbru să fie cenzurat pe calea procedurii administrative prevăzute de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, cu trimitere la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanțelor Publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 506/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 16 octombrie 2001. Cu acel prilej Curtea a mai reținut împrejurarea ca, prin Decizia nr. 127 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, a constatat neconstituționalitatea, în raport cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constituție și cu principiul separației puterilor în stat, a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001, în conformitate cu care se solutionau "și contestațiile împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru". Curtea a constatat ca ratiunile care au motivat decizia prin care s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 subzistă și în cazul dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Emilia Stejeran în Dosarul nr. 3.811/CA/2002 al Tribunalului Bihor - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2003. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. COSTICA BULAI Magistrat-asistent șef, Doina Suliman

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 6 august 2003