DECIZIE nr. 23/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Caia în Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iași. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 octombrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 8.260/2005, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Caia în dosarul de mai sus. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale referitoare la adoptarea legilor organice, întrucât vizează Codul penal, care nu poate fi modificat pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului. Așa fiind, acest viciu de constituționalitate atrage și încălcarea dispozițiilor din Legea fundamentală referitoare la adoptarea legilor organice cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, la intrarea în vigoare a legii și la intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență. Tribunalul Iași opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, criticile formulate de autorul excepției fiind elucidate în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, în baza art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, acesta poate adopta, cu condiția motivării urgenței, ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată. De asemenea, art. 115 alin. (6) din Constituție enumeră limitativ domeniile ce nu pot face obiectul legiferării prin ordonanțe de urgență, între acestea neregăsindu-se și cel vizat de art. 73 alin. (3) lit. h) invocat de autorul excepției. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin regulii constituționale privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. Ordonanțele de urgență se pot adopta și în domeniul legilor organice, întrucât restricția prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituție se referă numai la ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi de abilitare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Curtea observă că excepția de neconstituționalitate nu vizează ordonanța de urgență în integralitatea sa, ci numai art. I din aceasta. În consecință, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005, care au următorul conținut: "Articolul 512 din Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 512. - Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006.»" Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. h), referitoare la reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, art. 76 alin. (1), referitoare la adoptarea legilor organice cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, art. 78, referitoare la intrarea în vigoare a legii, și art. 115 alin. (5), referitoare la intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. h) și art. 78, invocate în prezenta cauză, și cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 613 din 15 noiembrie 2005 și nr. 623 din 17 noiembrie 2005, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.114 din 9 decembrie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Curtea constată că nici critica referitoare la art. 115 alin. (5) și art. 76 alin. (1) din Constituție nu poate fi primită, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 28 iunie 2005 și înregistrată spre dezbatere la Senat la data de 27 iunie 2005, fiind adoptată de această Cameră potrivit art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție. Ulterior, proiectul a fost transmis Camerei Deputaților cu Adresa din 28 septembrie 2005, fiind înregistrat de aceasta în aceeași zi. Așadar, intrarea în vigoare a ordonanței de urgență criticate s-a făcut cu respectarea procedurii prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constituție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Caia în Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iași. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru