DECIZIE nr. 859/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 1.109/197/2005 al Judecătoriei Brașov. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. La dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea lui Nicolae Oancea, prin care acesta solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Referitor la această cerere, reprezentantul Ministerului Public arată că autorul excepției a avut suficient timp din momentul ridicării excepției de neconstituționalitate la instanța de fond, 26 aprilie 2007, și până la data prezentă, pentru a-și angaja un apărător. Curtea, deliberând, respinge cererea, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează modificarea textului de lege supus controlului, aspect ce excedează competenței Curții. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 24 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.109/197/2005, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat constituie o normă cu caracter permisiv, susceptibilă a fi aplicată în mod aleatoriu, iar nu potrivit scopului declarat al instituției recuzării, aceea de garanție a imparțialității instanței și a desfășurării unui proces echitabil. Pentru o corectă aplicare a normei procedurale, justițiabilul trebuie să fie informat cu privire la identitatea judecătorului care soluționează litigiul, astfel încât, dacă este cazul, să poată adresa instanței cererea de recuzare. În concluzie, autorul excepției solicită modificarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, întrucât actuala formulă redacțională a textului nu întrunește criteriile de constituționalitate pretins a fi încălcate. Judecătoria Brașov consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că enumerarea cu titlu limitativ a cazurilor de recuzare nu constituie o încălcare a prevederilor constituționale, întrucât legiuitorul a acoperit o gamă foarte largă de situații, scopul instituției recuzării fiind acela de a oferi părților din proces garanția imparțialității instanței de judecată. Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate reprezentând norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui reguli și modalități diferite de exercitare a drepturilor procesuale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Art. 27. - Judecătorul poate fi recuzat: 1. când el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soț, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părți; 2. când el este soț, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soțului uneia din aceste persoane; 3. când soțul în viață și nedespărțit este rudă sau afin a uneia din părți până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viață ori despărțit, au rămas copii; 4. dacă el, soțul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanța unde una din părți este judecător; 5. dacă între aceleași persoane și una din părți a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării; 6. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți; 7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă; 8. dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri; 9. dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una din părți, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv." Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) care consacră statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor și ale art. 31 alin. (1), (2) și (4) referitoare la dreptul la informație. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate dintr-o altă perspectivă și cu o altă motivație s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 40/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, respingând critica cu un atare obiect. Curtea constată că susținerea autorului excepției în cauza de față, potrivit căreia textul de lege criticat este susceptibil a fi aplicat în mod aleatoriu, întrucât justițiabilul nu are acces la informațiile referitoare la identitatea judecătorului care soluționează litigiul, este, de asemenea, neîntemeiată. Astfel, Curtea reține că părțile din proces au posibilitatea de a afla componența completului de judecată învestit cu judecarea cauzei, adresând o cerere instanței (judecătoriei, tribunalului, curții de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție), în temeiul art. 6 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Potrivit dispozițiilor art. 7 și 8 din legea menționată, instanța este obligată să răspundă la cererea formulată, furnizând informațiile de interes public în termenul prevăzut de lege, astfel încât partea interesată să poată beneficia de toate garanțiile procesuale reglementate prin Codul de procedură civilă. Dincolo de rațiunile înfățișate, Curtea observă că autorul excepției nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate, problema pe care o ridică implicând modificarea și completarea textului de lege criticat. Or, aceasta este o problemă ce intră în atribuțiile legiuitorului, iar nu în competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Genica Oancea, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 1.109/197/2005 al Judecătoriei Brașov. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu