DECIZIE nr. 700/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Robert Cătălin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 21 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.333/205/2006, Judecătoria Câmpulung a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Robert Cătălin Jianu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate, potrivit cărora primarul are calitatea procesuală activă de a promova acțiunea în constatarea nulității actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu respectă principiul contradictorialității procesului civil, care stabilește că părțile cu interese contrare se află pe poziții procesuale contradictorii, astfel că se aduce atingere dreptului constituțional la un proces echitabil. Nu poate fi acceptată situația în care primarul, care, potrivit legii, este reprezentantul Comisiei locale de fond funciar, parte care deține calitatea procesuală pasivă în litigiul declanșat în temeiul art. III din Legea nr. 169/1997, să aibă totodată și calitatea procesuală activă, deci să întrunească ambele calități procesuale, de reclamant, respectiv de pârât. Judecătoria Câmpulung apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Astfel, se arată că primarul justifică legitimarea calității procesuale active în promovarea acțiunilor în constatarea nulității absolute, întrucât este persoana care justifică cel mai bine interesul rezolvării tuturor cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate. Activitatea primarului în acest domeniu începe acolo unde Comisia locală de fond funciar își încetează atribuțiile, aceasta din urmă fiind chemată în judecată pentru asigurarea opozabilității hotărârii pronunțate și pentru a pune la dispoziția instanței actele necesare soluționării cauzei. De altfel, soluționarea echitabilă a procesului nu ține de calitatea părților, ci de modul în care acestea își asigură un probatoriu necesar și pertinent pentru rezolvarea litigiului. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul arată că invocarea nulității absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991, de către primar, respectiv prefect, în calitate de președinți ai comisiilor comunale, orășenești sau municipale, respectiv județene, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, în măsura în care justifică un interes legitim conform art. III din Legea nr. 169/1997, nu este de natură a aduce atingere principiului contradictorialității în procesul civil, cu atât mai mult cu cât nulitatea absolută poate fi invocată de oricare dintre părți, de procuror, precum și de instanță, din oficiu. Avocatul Poporului apreciază că, potrivit normelor supuse controlului de constituționalitate, soluționarea cererilor prin care se invocă nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991 este de competența instanțelor de judecată, care își vor desfășura activitatea în baza principiului contradictorialității și pe baza unui probatoriu pertinent și convingător. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, dispoziții potrivit cărora "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun". Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere. Textul de lege criticat stabilește categoria persoanelor legitimate a formula acțiunea în constatarea nulității absolute, respectiv acele persoane care justifică un interes legitim, individualizând în mod special instituțiile primarului și prefectului, precum și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Curtea reține că, întrucât sancțiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de lege este nulitatea absolută, potrivit regimului juridic al acestei sancțiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Așa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei acțiuni în justiție au, pe lângă părțile actului juridic, acele persoane care dovedesc existența vreunui interes. Or, în cazul primarului sau prefectului, ca reprezentanți legitimi ai autorităților comunale, orășenești, municipale sau județene, precum și în cazul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, interesul pe care aceștia au atât dreptul, cât și obligația să îl respecte și să îl valorifice este interesul general al comunității locale. Prin urmare, pe lângă interesul personal, propriu unor persoane fizice sau juridice, îndreptățite să solicite anularea unor acte civile emise fără respectarea prevederilor legale în vigoare, interesul general al comunității trebuie în egală măsură protejat, astfel încât scopul legii să fie pe deplin atins. Sub acest aspect, prevederea expresă printre titularii dreptului la acțiune în constatarea nulității a primarului, a prefectului sau a instituției competente în materia restituirii proprietăților deținute de stat către foștii proprietari constituie tocmai expresia garantării liberului acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, așa cum acestea sunt consacrate constituțional. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Robert Cătălin Jianu în Dosarul nr. 4.333/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu