DECIZIE nr. 239/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 110/P/2006, de Cezar Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 și de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galați - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.195D/2006, nr. 2.196D/2006 și nr. 2.380D/2006 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.196D/2006 și nr. 2.380D/2006 la Dosarul nr. 2.195D/2006, care este primul înregistrat. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 2 octombrie 2006 și 3 octombrie 2006, pronunțate în dosarele nr. 110/P/2006, nr. 1.272/P/2005 și nr. 835/P/2005, Tribunalul Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată în dosarele de mai sus de Claudiu Iftene, Cezar Vladimir Rogoz și Constantina Lazăr. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, deoarece în apel nu mai pot fi formulate apărări care să determine trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, sens în care justițiabilul este privat de un grad de jurisdicție. Tribunalul Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece partea interesată are posibilitatea ca în apel să formuleze orice cereri sau apărări și să propună probe. Limitarea situațiilor în care se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare nu privează justițiabilul de un grad de jurisdicție, întrucât în apel instanța poate proceda la o nouă judecată în fond prin reaprecierea probelor și prin administrarea unora noi. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu afectează liberul acces la justiție și nu limitează dreptul părților de a fi asistate de un apărător ales în tot cursul procesului penal. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile referitoare la posibilitatea rejudecării în cazul în care apelul a fost admis nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților de a se adresa justiției și de a beneficia de un proces echitabil judecat într-un termen rezonabil. Mai mult, dispozițiile legale criticate nu conțin norme contrare dreptului la apărare și sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere emise de Guvern și de Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Soluțiile la judecata în apel, așa cum au fost modificate prin art. I pct. 174 din Legea nr. 356/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, care au următorul conținut: "Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [

] 2. admite apelul și: [

]

b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au limitat cazurile în care instanța de apel poate dispune rejudecarea cauzei, înlăturând aspectele ce țineau de fond. Acest lucru nu poate însă echivala cu încălcarea dreptului la apărare consacrat de art. 24 din Constituție, deoarece, după admiterea căii de atac, partea nemulțumită are posibilitatea să își valorifice acest drept în fața instanței de apel, așa cum ar fi putut să o facă și în fața instanței a cărei hotărâre a fost apelată. De altfel, potrivit art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, instanța de apel este obligată să procedeze potrivit art. 345 și următoarele privind judecata în fond, care presupune și asigurarea drepturilor constituționale invocate de autor în susținerea excepției. În plus, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură pentru care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are deplină libertate de reglementare, atâta timp cât nu privează partea de dreptul la apărare ori de accesul neîngrădit la justiție, care implică soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Or, noua reglementare nu face altceva decât să dea expresie cerinței celerității, înlăturând o nouă judecată în fond de către aceeași instanță, iar eventualele aspecte ce țin de dezlegarea pricinii vor fi astfel avute în vedere de instanța de apel care este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Claudiu Iftene în Dosarul nr. 110/P/2006, de Cezar Vladimir Rogoz în Dosarul nr. 1.272/P/2005 și de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 ale Tribunalului Galați - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru