DECIZIE nr. 909/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Concordia" din Corbu de Jos în Dosarul nr. 12.996/2005 al Judecătoriei Constanța. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează modificarea și completarea textului de lege. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 30 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.996/2005, Judecătoria Constanța a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Concordia" din Corbu de Jos. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, în concordanță cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic și ale Statutului profesiei de consilier juridic, se impune completarea expresă a dispozițiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă cu cazul în care procura dată unui consilier juridic să fie certificată potrivit legii menționate. Or, în redactarea actuală, textul procedural face o discriminare între cele două profesii juridice, cea de avocat și cea de consilier juridic, ce generează o inegalitate de tratament în fața instanțelor judecătorești și îngrădește exercitarea dreptului consilierului juridic de a profesa. Judecătoria Constanța apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, posibilitatea reprezentării părții prin consilier juridic fiind reglementată de alin. (4) al art. 68 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, "dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea". În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul arată că Legea nr. 514/2003 are caracter special în raport cu dispozițiile Codului de procedură civilă, normele generale de drept urmând a se completa cu cele speciale, nefiind necesară preluarea expresă a acestora. Prin urmare, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut: "Procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată; în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 45 referitoare la libertatea economică și ale art. 124 alin. (1) și (2) cu privire la înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că posibilitatea reprezentării părții prin mandatar este prevăzută de art. 67 și 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condițiile de exercitare a acestui mandat. Aceste condiții, precum și limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Astfel, dispozițiile art. 68 alin. 1 din cod trebuie coroborate cu cele ale alin. 4, care prevăd posibilitatea mandatarului care are calitatea de consilier juridic de a pune concluzii în fața instanței, precum și cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, potrivit cărora "Consilierul juridic în activitatea sa asigură consultanță și reprezentarea autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apără drepturile și interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autoritățile publice, instituțiile de orice natură, precum și cu orice persoană juridică sau fizică, română sau străină;". Curtea observă că, întrucât neconstituționalitatea nu este dedusă din contrarietatea art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă cu prevederile Legii fundamentale, ci dintr-o pretinsă lacună a celui dintâi, iar restabilirea concordanței dintre Constituție și lege, într-o atare situație, ar presupune înlăturarea acesteia prin completarea reglementării, critica cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Concordia" din Corbu de Jos în Dosarul nr. 12.996/2005 al Judecătoriei Constanța. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu