DECIZIE nr. 1070/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală și ale art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Tiziano Bressan și Doru Lucan în Dosarul nr. 1.257/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.257/271/2008, Judecătoria Oradea - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală și ale art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tiziano Bressan și Doru Lucan într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează dreptul unei persoane la administrarea unei probe la care nu a avut acces în cursul procesului. Judecătoria Oradea - Secția penală nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală și ale art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au în prezent următorul cuprins: - Art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală: "În cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanță ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliției judiciare."; - Art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002: "Dispozițiile procurorilor din Direcția Națională Anticorupție sunt obligatorii pentru ofițerii de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1). Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia." Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 131 privind rolul Ministerului Public și ale art. 132 privind statutul procurorilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că - asupra unei excepții de neconstituționalitate similare cu cea din cauza de față - s-a pronunțat prin Decizia nr. 499/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 18 iunie 2008. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, în temeiul dispozițiilor de lege criticate, ofițerii de poliție judiciară, respectiv ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție, efectuează acte de cercetare penală, în baza unei ordonanțe, respectiv a unei dispoziții scrise a procurorului și în numele acestuia. Susținerile autorilor excepției, în sensul că aceste dispoziții de lege ar contraveni rolului constituțional al Ministerului Public și statutului constituțional al procurorului, sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală și celor ale art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, urmărirea penală se efectuează de către procuror, neaflându-ne deci în prezența unei încălcări a principiului potrivit căruia Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Totodată, faptul că, în anumite cazuri, ofițerii de poliție judiciară efectuează anumite acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a garanțiilor statutului procurorului, consacrat prin art. 132 din Legea fundamentală, întrucât, pe de-o parte, această poliție judiciară a fost creată în scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor, iar, pe de altă parte, actele de cercetare ale acestor ofițeri se efectuează în numele procurorului și numai după emiterea unei ordonanțe sau a unei dispoziții scrise a acestuia. De asemenea, Curtea a constatat că ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control ale procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală și ale art. 10 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Tiziano Bressan și Doru Lucan în Dosarul nr. 1.257/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean