DECIZIE nr. 958/2008

Acsinte Gaspar - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mureș - Secția penală. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007),Tribunalul Mureș Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Bogdan Micu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21, 24, 26, 53, precum și ale art. 6 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, deoarece prin folosirea unor noțiuni largi, fără stabilirea unor dimensiuni juridice riguroase, este afectat dreptul la viață intimă care oferă libertatea oricărei persoane de a dispune de ea însăși. De altfel, viața privată, nesusceptibilă de o definire exhaustivă, acoperă integritatea fizică și morală a individului și poate îngloba uneori aspecte de identitate fizică și socială. Așa fiind, noțiunea de autonomie personală implică posibilitatea fiecăruia de a-și duce viața așa cum înțelege, putând, de asemenea, să includă posibilitatea persoanei de a desfășura activități percepute ca fiind de natură fizică sau morală vătămătoare sau periculoase pentru persoana sa. Trebuie deci să existe niște circumstanțe extrem de importante pentru a justifica, în înțelesul art. 8 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, o asemenea ingerință din partea autorităților publice. De asemenea, prevederile legale criticate contravin dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, întrucât apărarea în cauză s-ar putea realiza numai prin invocarea unor aspecte care țin de viața intimă a acuzatului. În sfârșit, în opinia autorului dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 depășesc condițiile impuse de art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Tribunalul Mureș - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dreptul la ocrotirea vieții intime, familiale și private, nefiind un drept absolut, este protejat numai în condițiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice și a bunelor moravuri, iar nu în afara acestora. Așa fiind, dreptul consacrat de art. 26 din Constituție poate face obiectul unor restricții dacă sunt prevăzute de lege și dacă constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru apărarea securității naționale, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconsti tuționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, care au următorul conținut: "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 334 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție ridicată de Bogdan Micu în Dosarul nr. 3.248/102/2007 (nr. vechi 4.970/2007) al Tribunalului Mureș - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru