DECIZIE nr. 427/2008
DECIZIE nr. 427 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004
Conexiuni legislative și relații cu alte acte normative
Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" - S.A. din comuna Roșia Montană în Dosarul nr. 1.303/57/2007 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Comercială "Unimet - Cug" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.430/33/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, cauze înregistrate la Curtea Constituțională sub nr. 1.796D/2007 și, respectiv, nr. 1.803D/2007. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25 martie 2008, când aceste cauze au fost conexate, astfel cum rezultă din încheierea de la acea dată, iar Curtea, în urma deliberărilor, a dispus amânarea pronunțării pentru data de 10 aprilie 2008. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 5 decembrie 2007 și 7 noiembrie 2007, pronunțate în dosarele nr. 1.303/57/2007 și nr. 1.430/33/2007, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepțiile au fost ridicate de Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" - S.A. din comuna Roșia Montană și, respectiv, Societatea Comercială "Unimet - Cug" - S.A. din Cluj-Napoca în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv soluționarea unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 1.796D/2007 al Curții Constituționale, autorul excepției susține că art. III din Legea nr. 262/2007 încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind principiul egalității, art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Astfel, dispozițiile legale criticate impun instanței de judecată adoptarea unei soluții stabilite de către legiuitor, magistratul fiind obligat la revizuirea hotărârii pronunțate sub imperiul vechilor prevederi ale Legii nr. 554/2004, fără a mai pune în discuția părților admisibilitatea cererii de revizuire, ca și cale extraordinară de atac. Astfel, reclamantul se găsește într-o poziție mai favorabilă față de partea adversă. Or, principiul egalității, precum și principiile esențiale ale procesului civil, printre care accesul liber la justiție, dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare, impun ca în cadrul procesului toate părțile să aibă dreptul de a formula cereri, de a propune și administra probe și de a pune concluzii cu privire la toate problemele de fapt și de drept, hotărârea judecătorească fiind pronunțată în condiții depline de egalitate și imparțialitate. În Dosarul nr. 1.803D/2007 al Curții Constituționale autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine în mod flagrant prevederilor art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 124 din Constituție, în sensul că este încălcat principiul separației puterilor în stat, precum și celor ale art. 15 alin. (2) din aceasta, referitoare la principiul neretroactivității legii. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.803D/2007, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în lipsa unei motivări a autorului, fără de care este imposibil a se bănui aspectele vizate prin ridicarea excepției. În aceste condiții, menționează, pe de o parte, că este "dificil a se presupune" raționamentul care a justificat invocarea în cauză a principiului separației puterilor în stat, iar, pe de altă parte, în ceea ce privește principiul neretroactivității legii, pretins a fi încălcat, arată că textul de lege criticat conține norme de procedură, care sunt de imediată aplicare, astfel că nu se poate reține încălcarea acestui principiu. Totodată, arată că o hotărâre judecătorească devenită irevocabilă fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate, prin respingerea ei ca inadmisibilă, nu are autoritate de lucru judecat, pentru a se putea susține că textul de lege are caracter retroactiv. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. III din Legea nr. 262/2007 sunt neconstituționale. Acestea contravin art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituție, deoarece permit formularea de cereri de revizuire în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi împotriva tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 554/2004, rămase definitive și irevocabile fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate. Se permite astfel revenirea asupra unor soluții definitive și irevocabile și, implicit, înlăturarea caracterului obligatoriu pe care îl capătă o hotărâre irevocabilă, ceea ce creează o inegalitate între justițiabili, încalcă principiul securității raporturilor juridice și atinge însăși substanța dreptului la un tribunal. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următoarea redactare: "III. Hotărârile judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 554/2004, rămase definitive și irevocabile fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă, pot forma obiectul unei cereri de revizuire, care se poate introduce în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi." Autorii excepției consideră că textul legal menționat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți". Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: Prevederile art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 instituie un nou caz de revizuire, potrivit căruia partea interesată poate formula o astfel de cerere împotriva acelor hotărâri judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 554/2004 rămase definitive și irevocabile, fără soluționarea însă, pe fond, a excepției de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă. O astfel de cerere se poate înainta instanței de judecată competente în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Normele legale criticate au, prin urmare, caracter procedural, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Așadar, legiuitorul are competența exclusivă de a reglementa în aceste domenii, cu respectarea, evident, a principiilor fundamentale. Curtea Constituțională constată că nu poate reține critica de neconstituționalitate potrivit căreia textul de lege examinat contravine principiului egalității și, îndeosebi, dreptului la un proces echitabil, prin aceea că favorizează revizuientul, admisibilitatea cererii de revizuire nefiind pusă în discuția părților din litigiu deoarece instanța este obligată să o analizeze pe fond, prin însuși efectul legii. Or, o asemenea concluzie nu este cuprinsă și nici nu poate fi desprinsă din conținutul juridic al normelor criticate. Sigur că dispozițiile art. III din Legea nr. 262/2007 instituie un nou caz de revizuire, în considerarea actului normativ vizat care are un caracter special, respectiv Legea contenciosului administrativ, însă, potrivit art. 28 din acest act normativ, dispozițiile aici cuprinse se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei. Prin urmare, instanța de judecată, și nu legea, este cea care va analiza în concret cererea de revizuire și va hotărâri asupra admisibilității ei, pentru a trece apoi la examinarea pe fond și încuviințarea ei sau nu, după caz. Cauzele de admisibilitate decurg din însăși specificul acestui nou caz de revizuire, unele dintre ele fiind, de exemplu, verificarea existenței unei hotărâri de respingere ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate sau depunerea cererii de revizuire în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 262/2007. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că nu se poate reține nici pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate față de prevederile art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și ale art. 124 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți". Cât privește invocarea principiului neretroactivității legii, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate conțin norme de procedură care sunt, totodată, de imediată aplicare. Mai mult, aplicarea acestora se limitează pe o perioadă de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 262/2007, iar în cazul examinării unei excepții de nelegalitate care vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cauzele de nelegalitate vor fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, astfel cum dispun art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007. În plus, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege aici examinate, respingând, prin Decizia nr. 426 din 10 aprilie 2008, nepublicată încă, excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. II alin. (2) și art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Societatea Comercială "Roșia Montană Gold Corporation" - S.A. din comuna Roșia Montană în Dosarul nr. 1.303/57/2007 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Comercială "Unimet - Cug" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.430/33/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Alte acte din Monitorul Oficial din data de 7 mai 2008
DECIZIE nr. 435 din 15 aprilie 2008
DECIZIE nr. 435 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, precum și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcțio...
DECIZIE nr. 436 din 15 aprilie 2008
DECIZIE nr. 436 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
DECIZIE nr. 440 din 15 aprilie 2008
DECIZIE nr. 440 din 15 aprilie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001
NORMĂ nr. 2 din 29 aprilie 2008
NORMĂ nr. 2 din 29 aprilie 2008 privind modificarea și completarea Normelor Băncii Naționale a României nr. 1/2001 privind lichiditatea băncilor
RECTIFICARE nr. 85 din 19 august 2004
RECTIFICARE nr. 85 din 19 august 2004 la Ordonanța Guvernului nr. 85/2004
RECTIFICARE nr. 1430 din 28 noiembrie 2007
RECTIFICARE nr. 1.430 din 28 noiembrie 2007 la Hotărârea Guvernului nr. 1.430/2007