DECIZIE nr. 1471/2009

Acsinte Gaspar - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și ale art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, excepție ridicată de Gina Boldura și Luca Cristian Florin în Dosarul nr. 206/57/2009 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 206/57/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și ale art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, excepție ridicată de Gina Boldura și Luca Cristian Florin în cauze având ca obiect pretenții bănești. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin adoptarea celor două ordonanțe, Guvernul a realizat o imixtiune nepermisă în activitatea de legiferare realizată de Parlament, întrucât a suspendat aplicarea unor prevederi cuprinse în Legea nr. 188/1999. Se mai arată că suspendarea menționată se putea face doar printr-un act cu forța juridică egală cu cea a Legii nr. 188/1999, lege organică, astfel că ordonanțele criticate nu puteau reglementa în acest domeniu. Se mai susține că restrângerea drepturilor funcționarilor publici nu este justificată de niciunul dintre motivele cuprinse în art. 53 din Constituție. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, textele legale criticate nemaifiind în vigoare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, și ale art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 20 ianuarie 2006, texte care au următorul cuprins: - Art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29, art. 32 alin. (2) și ale art. 34 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. XVI alin. (5) și (6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 46 din Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici."; - Art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se suspendă aplicarea dispozițiilor lit. c) și d) ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, până la 31 decembrie 2006." În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și acela al respectării legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 73 alin. (1) și (3) lit. j) privind categoriile de legi, ale art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor și hotărârilor, ale art. 108 alin. (3) privind actele Guvernului și ale art. 115 alin. (1), (2) și (4) privind delegarea legislativă. Analizând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că, astfel cum rezultă încă din titlul celor două ordonanțe, suspendarea operată prin cele două texte criticate a avut aplicabilitate doar pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2005 și 24 ianuarie - 31 decembrie 2006. Prin urmare, se reține că ambele ordonanțe reprezintă acte normative cu aplicabilitate limitată în timp. În aceste condiții, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, întrucât textele legale criticate nu mai sunt în vigoare la data pronunțării deciziei, excepția de neconstituționalitate ridicată, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005 și ale art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, excepție ridicată de Gina Boldura și Luca Cristian Florin în Dosarul nr. 206/57/2009 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Benke Karoly