DECIZIE nr. 1100/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Benke Karoly - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Școala Generală Cristești, județul Mureș, în Dosarul nr. 181/102/2009 al Tribunalului Mureș - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 181/102/2009, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Școala Generală Cristești, județul Mureș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu de muncă. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul legal criticat este discriminatoriu, întrucât prevede o vârstă diferită de pensionare a femeilor în raport cu bărbații. Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000. În realitate, autorul excepției critică numai teza întâi a acestui text de lege, astfel încât Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000, text care are următorul cuprins: - Art. 41: "(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul legal criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate în raport cu critici identice. Astfel, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007, Decizia nr. 191 din 28 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, și Decizia nr. 1.007 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 777 din 20 noiembrie 2008, în esență, a statuat că textul art. 16 alin. (1) din Constituție, coroborat cu cel al art. 4 alin. (2) din Legea fundamentală, are în vedere discriminările prohibite, respectiv "discriminarea negativă", iar nu și pe cele admisibile, așa cum este "discriminarea pozitivă", ținând seama de specificitatea unor situații sau de scopul realizării unei justiții distributive, pentru a anula sau pentru a diminua inegalitățile obiective. Tratamentul juridic diferențiat a fost considerat o măsură de protecție specială a femeilor, întemeiată nu pe deosebirea de sex, ci pe situația socială care decurge din această deosebire. Cu aceeași ocazie, Curtea, citând considerentele hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Stec și alții contra Regatului Unit (2006) și Walker contra Regatului Unit (2006), a arătat că diferențele dintre vârstele de pensionare au continuat să fie justificate până la acel moment când condițiile sociale s-au schimbat. De asemenea, a subliniat și că schimbările, în sensul egalizării vârstelor de pensionare, trebuie să fie prin însăși natura lor graduale și că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se stabilească precis un moment anume când nedreptatea cauzată bărbaților prin instituirea unor vârste diferite de pensionare va începe să depășească necesitatea de a corecta dezavantajele situației femeilor. Neexistând elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Școala Generală Cristești, județul Mureș, în Dosarul nr. 181/102/2009 al Tribunalului Mureș - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Benke Karoly