DECIZIE nr. 1020/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aversa" - S.A. din București, prin administrator special Nicolae Năstase, în Dosarul nr. 25.437/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de administratorul judiciar "Activ lichidator IPURL", care solicită acordarea unui nou termen în vedere efectuării citării autorului excepției la administratorul special, arătând că prin Încheierea din 8 martie 2007, pronunțată de Tribunalul București - Judecătorul-sindic în Dosarul nr. 15.535/3/2006, a fost redată conducerea societății "Aversa" - S.A., această conducere fiind asigurată de către administratorul special Nicolae Năstase. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, arătând că procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen și refacere a procedurii de citare, reținând că citarea autorului excepției s-a făcut în mod corect la administratorul judiciar "Activ lichidator IPURL", întrucât Societatea Comercială "Aversa" - S.A. se află în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, fapt reținut, de altfel, și de Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială în Încheierea din 24 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 25.437/3/2007. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu face decât să întărească protecția drepturilor și intereselor acționarilor. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 25.437/3/2007, Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aversa" - S.A. din București, prin administrator special Nicolae Năstase. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) și (2), art. 44 alin. (2) și art. 45 din Constituție. În acest sens, arată că, între data de referință despre care vorbește art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și data desfășurării ședințelor adunării generale a acționarilor, nu este interzisă tranzacționarea acțiunilor, astfel că o persoană fizică sau juridică ce devine proprietarul unui pachet de acțiuni în această perioadă nu are dreptul de a fi înștiințată de ședința adunării generale, nu are dreptul să participe sau să voteze în cadrul ședinței, deși deține proprietatea asupra unor acțiuni. Or, proprietatea asupra pachetului de acțiuni trebuie ocrotită de lege în mod egal, indiferent de momentul la care se transferă dreptul de proprietate, înainte de data de referință sau după această dată. Proprietarului unui pachet de acțiuni, devenit astfel acționar, îi este interzis accesul la activitatea economică a societății comerciale la care este acționar, mai concret i se interzice exercitarea drepturilor de acționar, deși acestea sunt garantate de Constituție. Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială consideră că art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este constituțional. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat nu contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. De asemenea, consideră că art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 este în deplină concordanță cu regula constituțională potrivit căreia proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal, indiferent de titular, cât și cu dispozițiile Legii fundamentale care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, așa cum au fost modificate prin art. I pct. 67 din Legea nr. 441/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006, dispoziții potrivit cărora "Consiliul de administrație, respectiv directoratul, va stabili o dată de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să voteze în cadrul adunării generale, dată ce va rămâne valabilă și în cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii cvorumului. Data de referință astfel stabilită va fi ulterioară publicării convocatorului și nu va depăși 60 de zile înainte de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară." Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 45 privind libertatea economică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că termenul de referință instituit de art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 reprezintă data calendaristică stabilită de consiliul de administrație al societății, care servește la identificarea acționarilor care participă la adunarea generală a acționarilor și votează în cadrul acesteia. Această dată se referă doar la deținătorii acțiunilor nominative și are repercusiuni asupra dreptului de vot al acestora, astfel că persoanele care dobândesc dreptul de proprietate asupra unor acțiuni nominative ulterior datei de referință nu mai au posibilitatea de a-și exercită dreptul de a vota în adunarea generală. Acest aspect este pus în discuție de autorul excepției, care consideră că o asemenea limitare încalcă dreptul său de proprietate, libertatea economică și îl plasează într-o situație defavorabilă, discriminatorie în raport cu ceilalți acționari care au dreptul de a vota în adunarea generală. În ceea ce privește critica raportată la textul constituțional care garantează și ocrotește dreptul de proprietate privată, Curtea constată că exercițiul acestui drept nu trebuie absolutizat. Astfel, potrivit alin. (1) teza a doua din art. 44 din Legea fundamentală, legiuitorul este liber ca, în funcție de situațiile specifice avute în vedere, să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. Mai mult, art. 53 din Constituție permite restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, în limitele prevăzute de acest text constituțional. În situația textului de lege criticat, restrângerea drepturilor ce decurg din calitatea de acționar este determinată de o serie de rațiuni, precum aceea de a se permite identificarea acelora care au dreptul de a participa la adunarea generală, în raport de o dată stabilită unitar pentru toți acționarii. În lipsa unei asemenea date unice, este imposibil de stabilit căror acționari le va fi notificată convocarea adunării generale, în raport cu unele modalități prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1990, așa cum este convocarea prin scrisoare sau prin publicitate. De asemenea, un alt rol al datei de referință este și acela de a facilita societății și acționarilor calculul dividendelor, în ipoteza în care adunarea generală decide în sensul acordării de dividende. În lipsa unei date unice de referință, societatea și acționarii ar fi supuși unui proces costisitor de demonstrare a dreptului lor la dividende și a cuantumului dividendelor, în raport cu data deținerii acțiunilor. Aceasta nu semnifică, însă, că acționarul care a dobândit acțiuni după data de referință nu va putea dobândi dividende, în raport cu acțiunile deținute, art. 67 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 prevăzând că "Dividendele care se cuvin după data transmiterii acțiunilor aparțin cesionarului, în afară de cazul în care părțile au convenit altfel." În același timp, existența unei date de referință împiedică transferurile fictive de acțiuni în vederea formării unor majorități în adunarea generală și asigură participarea la vot doar a acelor acționari care sunt legați de societate printr-o anumite vechime, astfel încât sunt calificați să ia o decizie în cunoștință de cauză privind afacerile societății. Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciază că limitările aduse dreptului de proprietate al acționarilor care au dobândit acțiuni nominative ulterior datei de referință, sub aspectul participării acestora la adunarea generală și al dreptului de a vota, au un caracter rezonabil și proporțional cu rațiunile avute în vedere de legiuitor, care urmăresc buna desfășurare a activității societății și, prin consecință, protejarea drepturilor și intereselor acționarilor. Pentru aceleași considerente, Curtea apreciază că nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 45 din Constituție care garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii. În ceea ce privește argumentele de neconstituționalitate raportate la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că semnificația principiului egalității în drepturi a cetățenilor este aceea a instituirii unui tratament juridic egal pentru persoane aflate în situații identice. Situații diferite permit și uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferențiat. Or, așa cum s-a constatat în cele de mai sus, rațiunile instituirii datei de referință îi plasează pe acționari în situații diferite după cum aceștia au dobândit acțiunile nominative anterior sau ulterior datei de referință, astfel că tratamentul juridic diferențiat este justificat. În același timp, Curtea constată că, din momentul dobândirii titlurilor nominative și până la încetarea calității de acționar, oricare dintre aceștia se pot afla în ambele ipoteze create de prevederile art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. Prin urmare, tratamentul diferențiat nu se întemeiază pe discriminări ori privilegii acordate anumitor acționari în raport cu ceilalți acționari. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 123 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Aversa" - S.A. din București, prin administrator special Nicolae Năstase, în Dosarul nr. 25.437/3/2007 al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 9 iulie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea