DECIZIE nr. 4/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Anca-Ioana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Fetești. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.450/229/2007, Judecătoria Fetești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Anca-Ioana Popa. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că cele două texte de lege criticate contravin normelor constituționale invocate, deoarece conferă comisiei județene de fond funciar atribuții jurisdicționale, deși aceasta nu se încadrează în categoriile de autorități cu atribuții jurisdicționale prevăzute de Constituție. Este evocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 51/2008 prin care a fost declarată neconstituțională Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, în care unul din motivele declarării ca neconstituțională a acestei legi îl constituie tocmai activitatea jurisdicțională desfășurată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Judecătoria Fetești consideră excepția de neconstituționalitate ca nefondată. În acest sens, arată că procedura instituită prin Legea nr. 18/1991 are un caracter special, derogator de la dreptul comun, iar persoanele interesate nu pot opta între procedura prevăzută de acest act normativ, care este obligatorie, și o acțiune în justiție pe calea dreptului comun. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În ceea ce privește art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, modificată și completată prin titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste texte de lege au următorul cuprins: - Art. 51: "Comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale."; - Art. 52 alin. (1): "În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională." Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) și (4) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (3) potrivit căruia "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii" și art. 126 alin. (1), (5) și (6) privind instanțele judecătorești. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează. Textele de lege criticate reglementează atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, precum și statutul juridic al comisiei locale și al celei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Cu privire la atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Curtea, prin Decizia nr. 649 din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 8 august 2007, Decizia nr. 908 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 27 noiembrie 2007, și Decizia nr. 1.060 din 20 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, a reținut că atribuțiile comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se referă la soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor locale și la validarea cererilor privind reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar, comisia exercitând în acest sens atribuții administrativ-jurisdicționale. Hotărârile acestui organ administrativ-jurisdicțional pot fi supuse cenzurii instanței de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) din același act normativ. Așadar, atribuțiile pe care legea le dă în competența comisiei județene se referă strict la măsuri de aplicare a Legii fondului funciar. Considerentele reținute în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepție ridicată de Anca-Ioana Popa în Dosarul nr. 2.450/229/2007 al Judecătoriei Fetești. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu _______