DECIZIE nr. 280/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-șef delegat Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghiță Liviu Tacu în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006) al Judecătoriei Brașov - Secția penală. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și prin avocat Ionel Aramă din cadrul Baroului București, cu delegație la dosar. De asemenea, răspunde reprezentantul legal al părții Societatea Comercială "Kronmat" - S.R.L. și se constată lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia și depune concluzii scrise. Reprezentantul legal al părții Societatea Comercială "Kronmat" - S.R.L. se raliază concluziilor depuse de apărătorul ales al autorului excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 1 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006), Judecătoria Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghiță Liviu Tacu în dosarul de mai sus. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor art. 21, art. 24, art. 124 și art. 126 din Constituția României și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece reglementează competența instanței de a schimba din oficiu încadrarea juridică a faptelor expuse de procuror în rechizitoriu, ceea ce poate avea drept consecință instituirea unei relații de adversitate între judecător și inculpat, cu încălcarea principiului imparțialității justiției și a dreptului la un proces echitabil. Judecătoria Brașov - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale atacate nu contravin Constituției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 334 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Schimbarea încadrării juridice, dispoziții care au următorul cuprins: "Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 124 din 1 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Distinct de acestea, Curtea mai constată că, în realitate, există doar o aparentă justificare a excepției de neconstituționalitate. Ar fi fost un motiv de îngrijorare cu privire la imparțialitatea judecătorului dacă acesta s-ar pronunța asupra existenței faptei sau asupra vinovăției. Or, de vreme ce, potrivit textului legal criticat, instanța pune în discuție existența elementelor juridice din dosar ce impun ca fapta să primească o nouă încadrare, nu pot fi primite astfel de critici. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghiță Liviu Tacu în Dosarul nr. 4.958/197/2006 (nr. vechi 1.442/2006) al Judecătoriei Brașov - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru _________