DECIZIE nr. 211/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^2 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție invocată de Ioan Horhat în Dosarul nr. 912/191/2007 al Judecătoriei Blaj. La apelul nominal este prezent autorul excepției, asistat de avocat, precum și reprezentantul părții Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contracte PHARE, avocat cu delegație la dosar. Având cuvântul, autorul excepției, prin avocat, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată, arătând că textul de lege criticat este ambiguu și neclar, încălcând principiul legalității incriminării prin aceea că nu întrunește cerințele de accesibilitate și previzibilitate cerute normelor juridice, ceea ce determină în practică interpretări abuzive ale acestuia. Ministerul Finanțelor Publice - Oficiul de Plăți și Contracte PHARE, prin avocat, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Depune la dosar concluzii scrise în acest sens. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 25 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 912/191/2007, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^2 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție invocată de Ioan Horhat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece se ajunge ca anumite dispoziții civile sau contractuale din contractele de asociere cu autoritatea contractantă să fie considerate temei pentru tragerea la răspunderea penală, în condițiile în care acestea nu sunt prevăzute de legea penală ca infracțiuni. Se transformă astfel încălcarea oricărei dispoziții legale, indiferent de ce natură, într-o faptă penală, fără însă ca aceste încălcări să fie prevăzute într-o lege penală ca fiind infracțiuni. Menționarea "fără respectarea prevederilor legale", fără a preciza care sunt aceste prevederi, face ca răspunderea penală să fie antrenată pentru fapte neincriminate penal. Judecătoria Blaj apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. În ceea ce privește obiectul excepției se constată că, deși în dispozitivul încheierii de sesizare se menționează că acesta îl constituie alin. (2) al art. 18^2 din Legea nr. 78/2000, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare, precum și a concluziilor scrise formulate de autorul excepției rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile alin. (1) al art. 18^2 din Legea nr. 78/2000. Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate a art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: "(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani." În susținerea excepției se invocă art. 15 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Constituție care consacră principiul neretroactivității legii și, respectiv, dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 în raport de critici similare, reținând că acest text de lege răspunde exigențelor de previzibilitate și precizie impuse de principiul legalității incriminării și nu aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, a cărei soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate, precum și considerentele de principiu care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi. În ceea ce privește dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile", invocate, de asemenea, de autorul excepției în motivarea acesteia, se constată că nu au incidență în cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție invocată de Ioan Horhat în Dosarul nr. 912/191/2007 al Judecătoriei Blaj. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta