DECIZIE nr. 1083/2010

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Mihail Ropot și Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 478D/2010. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 479D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Veaceslav Sisianu și Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 479D/2010 la Dosarul nr. 478D/2010, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate au fost abrogate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 13 noiembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 671/2/2009 și nr. 648/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Mihail Ropot și Dimitrii Ropot și de Veaceslav Sisianu și Dorin Sisianu în cauze privind soluționarea unor recursuri formulate în cadrul unor acțiuni privind redobândirea cetățeniei române. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, prin limitarea la 30.000 a numărului de cereri ce pot fi depuse în decurs de un an la un oficiu consular în vederea acordării sau redobândirii cetățeniei române, afectează principiul privind egalitatea în drepturi și dreptul la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil al persoanelor ce solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române. Este relevată situația potrivit căreia la Ministerul Afacerilor Externe - Secția consulară a Ambasadei Române din Chișinău existau înregistrate un număr de 360.000 cereri, rezolvabile în această etapă și în conformitate cu textul de lege criticat în 12 ani. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate urmăresc normalizarea activității de soluționare a cererilor de dobândire a cetățeniei române, astfel încât îngrădirea drepturilor solicitanților să fie cât mai restrânsă posibil, dat fiind numărul foarte mare de solicitări, în raport cu un număr relativ redus de funcționari. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 171/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009, cu următorul conținut: - Art. 12 alin. 3: "În situația în care, la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, numărul solicitanților este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular." Textul de lege criticat a fost abrogat în mod expres prin art. I pct. 2^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 21 aprilie 2009, astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009. Ulterior abrogării textului de lege criticat, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, care, la art. 14 pct. 3, modifică dispozițiile art. 12 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 astfel: "Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. 1 și art. 10^1 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie." De altfel, Legea cetățeniei române nr. 21/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010. Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3), art. 16, 20, 21, 53 și ale art. 115 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin încheierile din 13 noiembrie 2009, dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 16 noiembrie 2009, au abrogat dispozițiile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, care constituie obiect al excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, excepția nu mai îndeplinește una dintre condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, și anume aceea care impune ca textul legal ce formează obiectul acesteia să fie în vigoare. Față de momentul pronunțării asupra prezentei excepții, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă, prevederile art. 12 alin. 3 din Legea nr. 21/1991 fiind abrogate între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Mihail Ropot și Dimitrii Ropot în Dosarul nr. 671/2/2009 și de Veaceslav Sisianu și Dorin Sisianu în Dosarul nr. 648/2/2009, ambele ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean