DECIZIE nr. 845/2010

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. 3 lit. f) din Codul penal, excepție ridicată de Valentin Cristian Martin în Dosarul nr. 1.639/44/2009 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie. La apelul nominal se prezintă partea Grigore Ionel Gâtlan și se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Decizia nr. 155/R din 19 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.639/44/2009, Curtea de Apel Galați - Secția de minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 209 alin. 3 lit. f) din Codul penal, excepție ridicată de Valentin Cristian Martin în dosarul de mai sus. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2), deoarece furtul anumitor bunuri este pedepsit mai aspru decât altele. În acest fel, legiuitorul a instituit o ocrotire inegală a proprietății. Curtea de Apel Galați - Secția de minori și familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 209 alin. 3 lit. f) - Furtul calificat din Codul penal, care au următorul conținut: "Furtul privind următoarele categorii de bunuri: [

]

f) instalații de siguranță și dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian și componente ale acestora, precum și componente ale mijloacelor de transport aferente;

[

] se pedepsește cu închisoare de la 4 la 18 ani." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că infracțiunea agravantă sau calificată reprezintă o formă care exprimă o gravitate mai mare, un pericol mai mare, gravitate care poate proveni din urmări, din forma de vinovăție, din împrejurări etc. De asemenea, formele infracțiunii după gravitate reprezintă variante ale aceleiași infracțiuni. Or, infracțiunea prevăzută de art. 209 alin. 3 lit. f) din Codul penal este o varietate a infracțiunii de furt care conține anumite circumstanțe ce îi conferă un caracter agravant, sens în care legiuitorul, în conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, are deplina libertate de reglementare în această materie prin legi organice, în funcție de imperativul apărării sociale și ținând seama de toate celelalte principii consacrate prin Legea fundamentală. Susținerea autorului excepției, în sensul că dispozițiile legale criticate ar încălca dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție, este nefondată, dat fiind că, prin conținutul lor, dimpotrivă, garantează dreptul de proprietate. Agravanta nu consacră un regim diferențiat al proprietății indiferent de titular, ci urmărește să instituie o protecție sporită pentru orice potențială atingere adusă bunurilor care în momentul sustragerii erau efectiv integrate într-o rețea aflată sau nu în funcțiune. Prin aceasta, în acord cu dispozițiile art. 73 alin. (3) din Constituție, legiuitorul protejează nu numai proprietatea privată, ci și relațiile sociale ocrotite de buna funcționare a anumitor sisteme privitoare la circulația pe căile ferate, navale și aeriene. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 209 alin. 3 lit. f) din Codul penal, excepție ridicată de Valentin Cristian Martin în Dosarul nr. 1.639/44/2009 al Curții de Apel Galați - Secția de minori și familie. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru