DECIZIE nr. 739/2010

Ion Predescu - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în Dosarul nr. 30.701/3/CA/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 8.227D/2009 al Curții Constituționale. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 8.229D/2009 și nr. 8.543D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în dosarele nr. 34.444/3/CA/2009 și nr. 40.452/3/CA/2009 ale Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal răspunde doamna Florica Rusen, parte în Dosarul nr. 8.227D/2009, personal și asistată de domnul Eugen Sebastian Cudrici, avocat membru al Baroului București. Același avocat răspunde și în calitate de apărător ales al domnului Paris Ciciu, parte în dosarele nr. 8.229D/2009 și nr. 8.543D/2009. Se constată lipsa autorului excepțiilor de neconstituționalitate și a celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor. Părțile prezente, personal sau prin reprezentant, precum și procurorul sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze. Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 8.229D/2009 și nr. 8.543D/2009 la Dosarul nr. 8.227D/2009, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților. Apărătorul acestora solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Precizează că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat criticile de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 exclusiv în scopul paralizării demersurilor făcute în vederea obligării acesteia la respectarea unor hotărâri judecătorești pronunțate împotriva sa. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 18 noiembrie 2009, 6 noiembrie 2009 și 10 decembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 30.701/3/CA/2009, nr. 34.444/3/CA/2009 și, respectiv, nr. 40.452/3/CA/2009, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în cauze având ca obiect "sancțiune pentru neexecutare hotărâre". În motivările excepției de neconstituționalitate, având un conținut identic, autoarea acestora susține că necomunicarea hotărârilor pronunțate de instanțe în soluționarea recursurilor creează o situație defavorabilă pentru părțile care nu s-au putut prezenta la proces, în comparație cu părțile aflate în procedura de judecată a fondului sau a apelului. Ca urmare a faptului că hotărârile instanței de recurs nu se comunică și nu se publică, se poate pierde termenul de introducere a cererii de contestație în anulare sau de revizuire. Precizează că, din cauza lipsei de personal, a solicitat judecata în lipsă în toate etapele procesuale. În aceste condiții, susține că se încalcă dispozițiile art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd interzicerea oricărei forme de discriminare, care enumeră exemplificativ, și nu limitativ cele mai frecvente forme de discriminare. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că părțile din proces au obligația de a urmări desfășurarea acestuia, astfel încât necomunicarea către debitor a hotărârii pronunțate în recurs nu este de natură să îl exonereze pe acesta de îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina sa. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 8.543D/2009, apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, reiterând cele reținute de Curtea Constituțională cu privire la conformitatea acestora cu dispozițiile din Legea fundamentală, invocate și de autorul acestei excepții de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 920/2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificată și completată prin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de lege criticat are următorul cuprins: - Art. 24 alin. (1): "(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene - "Nediscriminarea", coroborate cu cele ale art. 148 din Constituție - "Integrarea în Uniunea Europeană". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reținând, prin Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009, că autoritățile publice pot fi întotdeauna reprezentate, în procesele în care sunt parte, fie de către un consilier juridic, care are obligația de serviciu de a depune toate diligențele posibile pentru apărarea intereselor instituției, fie de un avocat angajat în baza unui contract de asistență juridică și reprezentare, fie chiar de un salariat al acestora, anume desemnat în baza unei procuri speciale de reprezentare în justiție. Prin intermediul unui astfel de reprezentant, pe care nimic nu îl împiedică să facă demersurile necesare pentru a afla soluția pronunțată de instanță în recurs, autoritatea publică are posibilitatea de a lua cunoștință de soluția pronunțată în recurs, astfel încât să poată duce la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în dosarele nr. 30.701/3/CA/2009, nr. 34.444/3/CA/2009 și nr. 40.452/3/CA/2009 ale Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 1 iunie 2010. PREȘEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu