DECIZIE nr. 455/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitra Sandu-Palade în Dosarul nr. 183/233/2009, de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 1.955/233/2009, de Asociația de Proprietari nr. 761 din Galați, Marin Frunză, Mihaela Smadu, Ion Petrică și Neculai Ciubucciu în Dosarul nr. 10.927/233/2008, de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.884/233/2009, toate dosare ale Judecătoriei Galați, de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 11.970/233/2008 al Tribunalului Galați - Secția penală și de Ioana Filip în Dosarul nr. 3.449/301/2009 al Tribunalului București - Secția I penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 5.755D/2009, nr. 5.756D/2009, nr. 5.773D/2009, nr. 5.774D/2009, nr. 6.705D/2009 și nr. 6.778D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 5.756D/2009, nr. 5.773D/2009, nr. 5.774D/2009, nr. 6.705D/2009 și nr. 6.778D/2009 la Dosarul nr. 5.755D/2009, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Încheierea din 22 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 183/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dumitra Sandu-Palade cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală. Prin încheierile din 10 martie, 15 și 17 iunie 2009, pronunțate în dosarele nr. 1.955/233/2009, nr. 10.927/233/2008 și nr. 1.884/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nicolaie Popescu, Asociația de Proprietari nr. 761 din Galați, Marin Frunză, Mihaela Smadu, Ion Petrică și Neculai Ciubucciu cu ocazia soluționării plângerii împotriva unor rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Prin Încheierea din 2 iunie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 11.970/233/2008, Tribunalul Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Nicolaie Popescu cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă plângerea împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Prin Decizia penală nr. 1.153/R din 10 august 2009, pronunțată în Dosarul nr. 7.474/2/2009 (număr în format vechi 1.886/2009), admițând recursul împotriva Încheierii din 28 iulie 2009 dată de Tribunalul București - Secția I penală, Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ioana Filip în Dosarul nr. 3.449/301/2009 al Tribunalului București - Secția I penală, cu ocazia soluționării recursului împotriva unei sentințe penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București, prin care a fost respinsă ca tardiv introdusă plângerea împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, condițiile și limitele restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, dispozițiile constituționale referitoare la instanțele judecătorești și la integrarea în Uniunea Europeană, precum și dreptul oricărei persoane de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, interzicerea abuzului de drept și dreptul la un recurs efectiv, întrucât, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluționează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ținută, sub sancțiunea decăderii, să se adreseze instanței în termen de 20 de zile de la expirarea termenului inițial de soluționare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancționată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condițiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancțiune pentru acesta din urmă. Judecătoria Galați, Tribunalul Galați - Secția penală și Curtea de Apel București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispozițiilor din Constituție și din actele normative internaționale invocate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 referitoare la statul român, ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 referitoare la instanțele judecătorești și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării și ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv raportate la dispozițiile art. 1 privind egalitatea în drepturi, ale art. 2 referitoare la interzicerea discriminării, ale art. 6 cu privire la dreptul oricărei persoane de a-i fi recunoscută calitatea de subiect de drept, ale art. 7 referitoare la egalitatea în fața legii, ale art. 8 instituind dreptul la un recurs efectiv, ale art. 10 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 11 referitoare la prezumția de nevinovăție și ale art. 30 cu privire la interzicerea abuzului de drept din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală și din actele normative internaționale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, și Decizia nr. 734 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 1 iulie 2009, prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor de lege criticate în cauza de față, pentru motivele acolo arătate. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dumitra Sandu-Palade în Dosarul nr. 183/233/2009, de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 1.955/233/2009, de Asociația de Proprietari nr. 761 din Galați, Marin Frunză, Mihaela Smadu, Ion Petrică și Neculai Ciubucciu în Dosarul nr. 10.927/233/2008, de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.884/233/2009, toate dosare ale Judecătoriei Galați, de Nicolaie Popescu în Dosarul nr. 11.970/233/2008 al Tribunalului Galați - Secția penală și de Ioana Filip în Dosarul nr. 3.449/301/2009 al Tribunalului București - Secția I penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 aprilie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică __________