DECIZIE nr. 1197/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.888D/2010. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 7 din 9 ianuarie 2007. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Pitești într-o cauză având ca obiect recursul formulat de un creditor împotriva sentinței prin care judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii generale de insolvență față de debitor - autor al excepției de neconstituționalitate și revocarea sentinței de deschidere a procedurii. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat care conferă unui creditor - autoritate publică posibilitatea de a beneficia de recunoașterea pretențiilor sale fără niciun fel evaluare judiciară a creanței pretinse este de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil și principiului egalității de tratament în cadrul exercitării actului de justiție. De asemenea, autoritatea publică, fără a fi cenzurată, poate produce o diminuare a patrimoniului debitorului aflat în procedura specială prevăzută de Legea nr. 85/2006. Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Scopul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu este acela de a crea un regim privilegiat creanțelor bugetare ori autorităților publice, în general, în raport cu alți creditori, ci recunoașterea puterii unui titlu executoriu, în sensul că "o creanță cuprinsă prin acesta nu mai poate fi reevaluată ori cenzurată în vreun fel". Dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul de proprietate privată al debitorului, întrucât înscrierea în masa credală se face "doar în scopul acoperirii unor creanțe legale, iar nu în vederea diminuării patrimoniului social fără rațiune juridică și în prejudiciul debitorului aflat în situația specială de insolvență". În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul conținut: "(1) Toate creanțele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanțele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată și în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite și prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007, respingând criticile de neconstituționalitate formulate. Cu acel prilej, Curtea a reținut că regimul juridic diferențiat instituit de legiuitor prin reglementarea criticată nu este arbitrar și deci discriminatoriu, ci, dimpotrivă, în considerarea rațiunilor expuse, este aplicabil tuturor persoanelor prevăzute indirect prin ipoteza normei, respectiv tuturor creditorilor ale căror creanțe sunt constatate prin titluri executorii. Mai mult, în ceea ce privește creanțele bugetare, legiuitorul a condiționat exceptarea lor de la procedura verificării de împrejurarea ca titlul executoriu să nu fi fost contestat, în fața organelor competente, în termenele prevăzute de legi speciale. Or, această condiție reprezintă o garanție suplimentară pentru debitor împotriva unor eventuale abuzuri, iar nu, așa cum pretinde autorul excepției, un privilegiu acordat autorităților publice. Referitor la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1), (2) și (3), Curtea reține că o atare critică este lipsită de temei, în măsura în care creanțele trecute de administratorul judiciar sau lichidator în tabelul preliminar de creanțe, inclusiv cele constatate prin titluri executorii, pot face obiectul unei contestații în justiție, formulate de oricare persoană interesată. Considerentele reținute în decizia menționată sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Trans Spedition Company" - S.R.L. din Pitești în Dosarul nr. 1.736/1.259/2009 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 septembrie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Mihaela Senia Costinescu