DECIZIE nr. 624/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) și ale art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum au fost modificate și completate prin articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Arpad Mile în Dosarul nr. 4.833/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 17 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.833/320/2007, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederile "pct. 1 alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) și ale pct. 4 alin. (2^4) din articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente", excepție ridicată de Arpad Mile într-o cauză civilă având ca obiect anularea unui titlu de proprietate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că aceste prevederi încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, deoarece legiferează sancțiuni ale actului juridic civil (respectiv nulitatea acestuia) sau dispoziții de repunere în situația anterioară a părților, pentru încălcări ale unor prevederi legale actuale, ce nu erau în vigoare la data când au luat naștere actele juridice respective. Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câștigate în mod legal, ci a statuat prin norme imperative că sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate emise în condiții ilegale, menționând în mod expres că acelea emise legal rămân valabile. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, după cum reiese din încheierea de sesizare și din notele scrise ale autorului excepției, prevederile pct. 1 alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) și ale pct. 4 alin. (2^4) din articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. În realitate însă, din examinarea actului normativ criticat, obiectul excepției de neconstituționalitate, asupra căruia Curtea urmează a se pronunța, îl constituie prevederile art. III alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) și art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum au fost modificate și completate prin articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, prevederi care au următorul conținut: - Art. III alin. (1): "Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: [

]

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate.[

]"; - Art. III alin. (2^4): "În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren." În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2), potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 1.563/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2011, Decizia nr. 186/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 13 aprilie 2006, sau Decizia nr. 275/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 14 aprilie 2006, prin care a statuat că reglementările criticate nu conține în sine nicio dispoziție cu caracter retroactiv. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 consacră sancțiunea nulității absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, fără a aduce vreo noutate din punct de vedere legislativ. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. În ceea ce privește art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997, Curtea a constatat că acesta nu conține în sine nicio reglementare cu caracter retroactiv, el fiind aplicabil și litigiilor în curs de rezolvare ce au ca obiect constatarea nulității actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, încheiate cu încălcarea unor dispoziții legale imperative. De altfel, referindu-se la constituționalitatea titlului V din Legea nr. 247/2005, prin Decizia nr. 375/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că aceste dispoziții nu aduc atingere drepturilor câștigate în temeiul unor acte juridice emise cu respectarea condițiilor legale în vigoare la momentul nașterii lor. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. De asemenea, Curtea a mai reținut prin aceeași decizie că, prin dispozițiile cuprinse în acest capitol, legiuitorul a rămas consecvent politicii de reconstituire a terenurilor pe vechile amplasamente, cu excepțiile prevăzute de lege. Soluțiile pronunțate în deciziile menționate, precum și considerentele pe care acestea s-au bazat își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. III alin. (1) lit. a) subpunctul (iii) și ale art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum au fost modificate și completate prin articolul unic al titlului V din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Arpad Mile în Dosarul nr. 4.833/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora