DECIZIE nr. 453/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și 483 din Codul civil, excepție ridicată de Bogdan Ilie, Bogdan Zenobia și Maria Spânu în Dosarul nr. 3.591/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.591/4/2010, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și art. 483 din Codul civil, excepție ridicată de Bogdan Ilie, Bogdan Zenobia și Maria Spânu într-o cauză civilă având ca obiect revendicare imobiliară. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că art. 480 și art. 483 din Codul civil reprezintă sediul materiei revendicării, iar în baza acestor prevederi legale instanța procedează la compararea titlurilor de proprietate ale părților din dosar. Așa fiind, aceștia apreciază că prin modalitatea de reglementare a instrumentării acțiunii în revendicare sunt discriminați cetățenii care, "deși se găsesc în situații juridice în care se pune problema legitimității dreptului de proprietate, nu se regăsesc în situațiile particulare reglementate expres de Codul civil". Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece raportarea neconstituționalității prevederilor de lege criticate la dispozițiile constituționale invocate este lipsită de argumente juridice. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 480 și art. 483 din Codul civil se aplică tuturor proprietarilor, fără a institui privilegii sau discriminări. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 1.570/2009 și Decizia nr. 424/2010. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 480 și art. 483 din Codul civil, care au următorul conținut: - Art. 480: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege."; - Art. 483: "Fructele naturale sau industriale ale pământului, fructele civile, sporul animalelor (prăsila), se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune." În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) care prevăd că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări". De asemenea, apreciază că sunt încălcate și dispozițiile constituționale ale art. 11 alin. (1) potrivit cărora "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte", prin raportare la prevederile Protocolului nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 480 din Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în numeroase rânduri, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 424/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 16 iunie 2010, Curtea a statuat că prevederile art. 480 din Codul civil dau definiția legală a proprietății, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real, usus, fructus și abusus, cât și un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului, care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii. Astfel, textul de lege criticat se aplică tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără discriminări, fiind astfel respectat principiul egalității cetățenilor în fața legii. Referitor la acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și soluționate neunitar de instanțele judecătorești, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, atunci când intervine concursul dintre legea specială și legea generală, acesta se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. Totodată, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001, și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice. Pentru aceleași argumente expuse mai sus, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica referitoare la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 483 din Codul civil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 și art. 483 din Codul civil, excepție ridicată de Bogdan Ilie, Bogdan Zenobia și Maria Spânu în Dosarul nr. 3.591/4/2010 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 aprilie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora