DECIZIE nr. 330/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Maria Florea, Panaite Florea și Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluționarilor, în Dosarul nr. 3.756/121/2013 al Tribunalului Galați - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 675D/2013 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 840D/2013, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din aceeași ordonanță de urgență, excepție ridicată de Dan Vîlceanu în Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I. al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, față de obiectul cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. 7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 840D/2013 la Dosarul nr. 675D/2013, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în opinia sa, nu au fost evidențiate elemente noi, care să conducă la modificarea jurisprudenței prin care Curtea Constituțională a statuat cu privire la conformitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 cu prevederile constituționale invocate și în cauza de față. Menționează cele reținute în considerentele deciziilor nr. 554 din 17 decembrie 2013 și nr. 42 din 22 ianuarie 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 9. Prin încheierile din 24 septembrie 2013 și 27 noiembrie 2013, pronunțate în Dosarul nr. 3.756/121/2013 și, respectiv, Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I., Tribunalul Galați - Secția I civilă și Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și, respectiv, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 din aceeași ordonanță de urgență, excepție ridicată de Maria Florea, Panaite Florea și Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluționarilor, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Casei Județene de Pensii Galați la calcularea și plata, începând cu anul 2013, a indemnizației lunare acordate potrivit Legii nr. 341/2004, respectiv de Dan Vîlceanu într-o cauză având ca obiect obligarea Casei Județene de Pensii Bihor la o prestație similară. 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că nici preambulul ordonanței de urgență criticate, nici nota de fundamentare a acesteia nu sunt convingătoare în justificarea îndeplinirii condițiilor impuse de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală pentru adoptarea ordonanțelor de urgență. În opinia acestora, motivarea de către Guvern a adoptării acesteia nu relevă pericole grave, generatoare de atingeri aduse interesului public, obiective și independente de voința sa, care ar fi astfel constrâns să apere acest interes prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, și nu a unei legi, ci exprimă, mai degrabă, viziunea financiară a Guvernului. De asemenea, autorii excepției susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 a început să producă efecte de la 1 ianuarie 2013, fără ca, în prealabil, să fi fost depusă spre dezbatere la Camera parlamentară competentă. În plus, Guvernul a încălcat și obligația de transparență, renunțând în mod nejustificat să supună dezbaterii publice proiectul de ordonanță, așa cum prevede Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Arată că, spre deosebire de alte măsuri cuprinse în ordonanța de urgență criticată, pentru cele care îi vizează pe beneficiarii Legii nr. 341/2004, prevăzute la art. 9 din ordonanța de urgență, Guvernul avea nu doar obligația, ci și timpul necesar de a se încadra în intervalul legal de consultare și de dezbatere publică. 11. Tribunalul Galați - Secția I civilă și Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, actul normativ criticat necontravenind prevederilor din Legea fundamentală invocate. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate instituie un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente, care nu aduc atingere principiului constituțional privind delegarea legislativă. Arată că, în preambulul și nota de fundamentare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012, sunt motivate existența unei situații extraordinare și urgența emiterii actului normativ criticat prin trei elemente: riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 să nu existe politici fiscale și bugetare asumate prin Programul de guvernare de către noul Guvern învestit în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012; încetarea aplicabilității, la 31 decembrie 2012, a măsurilor financiare în domeniul bugetar instituite prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010; neadoptarea măsurilor și pentru anul 2013 ar fi determinat afectarea semnificativă a sustenabilității finanțelor publice, generând un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare și, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut. Totodată, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută nici critica extrinsecă prin raportare la prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție, astfel cum rezultă din urmărirea procesului legislativ. 14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, aprobată prin Legea nr. 36/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014. De asemenea, autorii excepției critică prevederile art. 9 din acest act normativ, potrivit căruia "Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013". 17. Autorii excepției sunt afectați de prevederile art. 18 și art. 19 din art. II al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010, la care se referă textul de lege criticat, care dispun că, în anul 2012, nu se acordă indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, iar reducerile de tarife sau, după caz, gratuități se acordă numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de anumite acte normative, printre care și legea menționată. 18. Curtea observă că, deși prevederile de lege criticate au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2013, acestea continuă să își producă efectele juridice în cauzele în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, astfel că acestea pot fi analizate de Curtea Constituțională, așa cum rezultă din cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referitoare la sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. De altfel, măsura neacordării indemnizațiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 a fost dispusă în continuare, și pentru anul 2014, prin art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013. 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și, în mod deosebit, art. 9 din aceasta, contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 115 alin. (4) potrivit căruia Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora, și art. 115 alin. (5) teza întâi care prevede că ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că ordonanța de urgență criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici de neconstituționalitate similare. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, precum și asupra ordonanței de urgență în ansamblul său, respingând excepția ca neîntemeiată. 21. Cu acel prilej, referitor la critica vizând lipsa caracterului urgent și a unei situații extraordinare care să fi impus emiterea de urgență a actului normativ supus analizei de constituționalitate, Curtea a apreciat că cele invocate de Guvern în nota de fundamentare întrunesc condițiile existenței unei situații extraordinare și urgente care, în mod obiectiv, impun emiterea unei ordonanțe de urgență. Astfel, necesitatea stabilirii în timp util a unor direcții clare în ceea ce privește domenii extrem de importante, așa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicații financiare majore, și riscul ca aceste măsuri, ca de altfel întregul program de guvernare, să nu poată fi adoptate până la începutul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfășurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou-ales și a învestirii noului Guvern, au reprezentat motive ce au justificat intervenția legislativă a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. În acest context, Curtea a observat, de asemenea, că împrejurarea că, în mod contrar previziunilor Guvernului, constituirea noului Parlament și învestirea noului Guvern s-au făcut mai rapid decât s-a preconizat, nu constituie un fapt de natură să înlăture motivele extraordinare care au justificat emiterea ordonanței de urgență, așa cum susțin autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât acestea trebuie apreciate în funcție de momentul emiterii ordonanței, iar nu în funcție de factorii interveniți ulterior. 22. Cât privește susținerea potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Curtea a reținut că, potrivit art. 6 alin. (9) din această lege, "în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare". Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații când necesitatea protejării interesului public general impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat că nici această critică de pretinsă neconstituționalitate extrinsecă nu poate fi reținută. 23. Totuși, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, Curtea a ținut să sublinieze că, "deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi". 24. În fine, în acord cu cele reținute și prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 *), încă nepublicată, Curtea constată că măsura suspendării plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja, succesiv, pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată anual, sine die, întrucât o astfel de practică legislativă ar fi de natură să afecteze proporționalitatea măsurii cu scopul urmărit. ----------- Notă

*) Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Florea, Panaite Florea și Ion Tiron, prin Uniunea Democratică a Revoluționarilor, în Dosarul nr. 3.756/121/2013 al Tribunalul Galați - Secția I civilă și de Dan Vîlceanu în Dosarul nr. 2.688/111/CA/2013-P.I. al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că art. 9 din Ordonanța de urgență al Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ordonanța de urgență în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galați - Secția I civilă și Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iunie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu