GHID nr. 0/2026

Notă

Conținut de NORMA nr. 25 din 18 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2026.

I. Domeniu de aplicare Cui i se aplică?

1. Prezentul ghid se aplică autorităților competente desemnate în temeiul art. 22 din EMIR care supervizează CPCurile autorizate în temeiul art. 14 din EMIR.

Ce se aplică? 2.

Prezentul ghid se referă la proceduri și metodologii comune pentru procesul de supraveghere și evaluare în temeiul art. 21 din EMIR. Prezentul ghid nu introduce alte cerințe pentru CPC-uri pe lângă cele specificate în EMIR sau în standardele tehnice relevante.

Când se aplică? 3.

Prezentul ghid se aplică după două luni de la data publicării pe site-ul ESMA în limbile oficiale ale Uniunii Europene.

II. Referințe legislative, abrevieri și definiții

Referințe legislative

CCPRRR - Regulamentul (UE) 2021/23 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 și (UE) 2015/2.365 și a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE și (UE) 2017/113^1 ^1 JO L 22, 22.1.2021, p. 1-102.

EMIR - Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții^2 ^2 JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerințele de capital pentru contrapărțile centrale^3 ^3 JO L 52, 23.2.2013, p. 37.

Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 - Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 privind cerințele pentru contrapărțile centrale^4 ^4 JO L 52, 23.2.2013, p. 41.

Regulamentul ESMA - Regulamentul (UE) nr. 1.095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei^5 ^5 JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

Abrevieri

BAU - statu-quo („business-as-usual“)

CE - Comisia Europeană

CERS - Comitetul european pentru risc sistemic

CPC - contraparte centrală

ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe

SEE - Spațiul Economic European

SESF - Sistemul european de supraveghere financiară

UE - Uniunea Europeană

Definiții

4. Dacă nu se specifică altfel, termenii utilizați în prezentul ghid au același înțeles ca în CCPRRR, EMIR și regulamentele delegate (UE) nr. 152/2013 și nr. 153/2013.

III. Scop

5. Prezentul ghid are la bază art. 18 alin. (8) din CCPRRR și este emis în conformitate cu art. 16 din Regulamentul ESMA.

6. Obiectivele prezentului ghid sunt de a stabili practici consecvente, eficiente și eficace de supraveghere în cadrul SESF și de a garanta aplicarea comună, uniformă și consecventă a art. 18 alin. (1) din EMIR.

7. În special, prezentul ghid urmărește să ofere autorităților competente orientări cu privire la situațiile în care ar trebui să aibă în vedere aplicarea măsurilor de intervenție timpurie pentru CPC-uri. În mod specific, ghidul oferă indicatori pentru aplicarea factorilor declanșatori care determină luarea în considerare a aplicării măsurilor de intervenție timpurie.

IV. Obligații de conformare și de raportare

Statutul ghidului

8. Prezentul ghid se emite în temeiul art. 16 din Regulamentul ESMA și se adresează autorităților competente. În conformitate cu art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a respecta ghidul.

9. Ghidul prezintă punctul de vedere al ESMA privind practicile corespunzătoare de supraveghere în cadrul SESF sau privind modul în care dreptul Uniunii Europene trebuie aplicat într-un anumit domeniu. Prin urmare, ESMA se așteaptă ca toate autoritățile competente cărora li se adresează ghidul să se conformeze acestuia. Autoritățile competente cărora li se aplică ghidul trebuie să se conformeze prin integrarea acestuia în practicile lor de supraveghere, după caz (de exemplu, prin modificarea cadrului legislativ sau a procedurilor lor de supraveghere).

Cerințe de raportare

10. În temeiul art. 16 alin. (3) din Regulamentul ESMA, autoritățile competente trebuie să informeze ESMA dacă (i) se conformează, (ii) nu se conformează, dar intenționează să se conformeze sau (iii) nu se conformează și nu intenționează să se conformeze prezentului ghid. În caz de neconformare, autoritățile competente trebuie să prezinte motivele neconformării în decurs de două luni de la data publicării ghidului pe site-ul ESMA în toate limbile oficiale ale UE.

11. Pe site-ul ESMA este disponibil un model de notificare. Modelul se completează și se transmite la ESMA. Notificările trebuie transmise de persoane care au autoritatea corespunzătoare de a raporta conformitatea în numele autorităților lor competente.

V. Ghid privind aplicarea consecventă a factorilor declanșatori ai utilizării măsurilor de intervenție timpurie Orice deteriorare sau anomalii semnificative identificate prin monitorizarea indicatorilor trebuie luate în considerare cu promptitudine pentru efectuarea de anchete suplimentare. Mai precis, autoritățile competente trebuie să stabilească cauza acestora, să evalueze importanța impactului potențial asupra CPC-ului și să documenteze cauza și rezultatul evaluării. În cazul în care indicatorii prudențiali ai unui CPC se deteriorează în mod semnificativ, autoritățile competente trebuie să decidă dacă să aplice măsuri de intervenție timpurie.

Autoritățile competente trebuie să decidă, în fiecare caz aparte și în termenul disponibil, dacă să aplice o măsură de intervenție timpurie pe baza unei evaluări cuprinzătoare a elementelor obiective calitative și cantitative, luând în considerare toate circumstanțele și informațiile disponibile la momentul respectiv și în măsura în care acestea sunt relevante pentru CPC, sau dacă se justifică o evaluare limitată din cauza constrângerilor de timp. Prin urmare, în funcție de importanța deteriorării sau a anomaliilor indicatorilor, de cauzele acestora și de importanța impactului prudențial potențial asupra CPC-ului, autoritățile competente pot decide, din motive legate de timp, să aplice măsuri de intervenție timpurie imediat după determinarea cauzei și a impactului global al anomaliei.

În cazul în care s-a identificat un factor declanșator (în funcție de indicatori), care a dus astfel la evaluarea posibilei utilizări a măsurilor de intervenție timpurie, rezultatele acestor anchete și deciziile privind posibila aplicare a măsurilor de intervenție timpurie (inclusiv motivele pentru care nu s-a luat o măsură) trebuie documentate în mod clar de către autoritățile competente, în conformitate cu procedurile generale de supraveghere.

Ar fi util ca anchetele și evaluările efectuate de o autoritate competentă în conformitate cu prezentul ghid să fie menționate în revizuirea anuală a CPC-ului.

Orientările 1 și 2 urmăresc să stabilească procedurile de aplicare a orientărilor 3-9.

Orientarea 1: Procedura

În cazul în care a survenit unul dintre factorii declanșatori enumerați la art. 18 alin. (1) din CCPRRR și în cazul în care autoritatea competentă, care aplică prezentul ghid, consideră că o astfel de situație ar putea implica o evaluare, în temeiul prezentului articol, a aplicării oricăreia dintre măsurile de intervenție timpurie, autoritatea competentă trebuie:

a) să ancheteze în continuare situația;

b) să evalueze gravitatea situației, analizând dacă situația reprezintă un risc semnificativ pentru CPC, dacă poate afecta viabilitatea generală a CPC-ului sau dacă poate fi dăunătoare pentru stabilitatea financiară generală; și

c) să ia în considerare următoarele aspecte când decide dacă să aplice o măsură de intervenție timpurie: (i) urgența situației;

(ii) amploarea evenimentului;

(iii) viabilitatea generală a CPC-ului; și

(iv) dacă situația ar putea aduce prejudicii stabilității financiare din Uniune sau dintr-un stat membru.

Această evaluare are loc înainte sau în același timp cu îndeplinirea de către autoritatea competentă a cerințelor prevăzute la art. 18 alin. (3)-(7) din CCPRRR, cum ar fi consultarea colegiului de supraveghere.

Orientarea 2: Evaluarea stabilității financiare în Uniune sau într-un stat membru

Când evaluează dacă un CPC va reprezenta un risc pentru stabilitatea financiară a Uniunii sau a unuia dintre statele sale membre, astfel cum se menționează în orientările 5 și 6, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare (i) natura și complexitatea, (ii) dimensiunea și cota de piață, (iii) concentrarea și (iv) interoperabilitatea și interconectarea CPC-ului pentru a evalua dacă situația detectată la CPC generează preocupări la adresa stabilității financiare, și anume amploarea sistemică a situației de la CPC.

În evaluarea sa, autoritatea competentă poate lua în considerare următorii parametri:

a) În ceea ce privește natura și complexitatea CPC-ului, (i) țările în care CPC-ul prestează sau intenționează să presteze servicii de compensare; (ii) măsura în care CPC-ul prestează și alte servicii în plus față de serviciile de compensare; (iii) tipul de instrumente financiare compensate sau care urmează să fie compensate de către CPC; (iv) dacă instrumentele financiare compensate sau care urmează să fie compensate de către CPC fac obiectul obligației de compensare în temeiul art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

b) În ceea ce privește dimensiunea și cota de piață a CPCului în cadrul UE sau chiar în cadrul economiei fiecărui stat membru, autoritățile competente trebuie să ia în considerare: (i) pentru fiecare monedă din UE, volumele compensate de CPC pe clase de active, atât în valoare absolută, cât și relativă (față de volumele de instrumente în moneda respectivă compensate în toate CPC-urile); (ii) valoarea maximă a marjelor colectate de CPC; (iii) cea mai mare obligație de plată estimată pentru o singură zi, în total, care ar fi cauzată de neîndeplinirea obligațiilor de plată de către unul sau doi dintre cei mai mari membri compensatori unici (și afiliații lor) în condiții de piață extreme, dar plauzibile; și (iv) valoarea totală a resurselor financiare lichide puse la dispoziția CPC-ului de către entitățile stabilite în UE sau care fac parte dintr-un grup care face obiectul unei supravegheri consolidate în UE.

c) În ceea ce privește concentrarea, concentrarea semnificativă a unui CPC în raport cu sistemul financiar al UE sau cu oricare dintre statele sale membre poate fi măsurată prin: (i) expunerile absolute și relative (pozițiile deschise ale operațiunilor cu instrumente financiare, ale operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și ale instrumentelor financiare derivate tranzacționate la bursă, precum și valoarea nominală restantă a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate extrabursiere) suportate de membrii compensatori din UE ai CPC-ului și suportate de membrii compensatori din fiecare stat membru;

(ii) nivelurile absolute și relative ale marjelor, ale fondurilor de garantare și ale activelor lichide furnizate de membrii compensatori din UE ai CPCului și furnizate de membrii compensatori din fiecare stat membru.

d) În cazul în care indicatorii relevă o interoperabilitate sau interconectare solidă între CPC și alt CPC sau alte infrastructuri ale pieței financiare (IPF-uri) din cadrul sistemului financiar din unul sau mai multe state membre, autoritățile competente trebuie să analizeze dacă evenimentul care a declanșat evaluarea aplicării măsurilor de intervenție timpurie prezintă un risc (sau este susceptibil să prezinte un risc) pentru stabilitatea financiară în cadrul UE sau în unul dintre statele sale membre.

Orientarea 3: Factori declanșatori ai cerințelor de capital

Primul factor declanșator al cerințelor de capital este încălcarea de către CPC a cerinței prevăzute la art. 16 din EMIR și la art. 1-5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor de capital este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerința prevăzută la art. 16 din EMIR și la art. 1-5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013.

Indicatorii pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator sunt, de exemplu, oricare dintre următoarele situații:

a) în cazul în care o pierdere realizată, estimată sau previzionată reduce nivelul de capital al CPC-ului sub pragul de notificare menționat la art. 1 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 152/2013 și este probabil ca cerințele de capital să fie încălcate cu timpul;

b) în cazul în care o pierdere realizată, estimată sau previzionată duce sau este probabil să ducă la o deteriorare semnificativă a capitalului CPC-ului, fără a încălca pragul de notificare și care rezultă: (i) dintr-o pierdere treptată a capitalului pe parcursul unei perioade, când se consideră că este foarte probabil ca motivul deteriorării să reducă în continuare capitalul CPC-ului într-un ritm semnificativ și, deci, cu timpul, CPC-ul este susceptibil să încalce pragul de notificare; sau

(ii) dintr-o pierdere semnificativă bruscă sau preconizată, când, în viitorul apropiat, CPC-ul este susceptibil să încalce pragul de notificare.

Orientarea 4: Factori declanșatori ai cerințelor prudențiale

a.

Administrarea expunerilor Primul factor declanșator al cerințelor prudențiale este încălcarea de către CPC a cerinței prevăzute la art. 40 din EMIR de a-și măsura și evalua lichiditatea și expunerile de credit față de fiecare membru compensator.

Al doilea factor declanșator al cerințelor prudențiale este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerința prevăzută la art. 40 din EMIR de a-și măsura și evalua lichiditatea și expunerile de credit față de fiecare membru compensator.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare bruscă și semnificativă sau o deteriorare continuă a măsurătorilor și evaluărilor efectuate de CPC, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele: (i) dificultăți în reconsolidarea tranzacțiilor membrilor compensatori;

(ii) probleme în confirmarea pozițiilor și/sau decontarea tranzacțiilor;

(iii) stabilirea unor surse de prețuri valide, dificultăți în reconcilierea prețurilor sau nedetalierea prețurilor ori detectarea tot mai frecventă de prețuri caduce;

(iv) creșterea în amploare sau în frecvență a incidentelor operaționale care împiedică calcularea sau colectarea cerințelor de garantare

și când oricare dintre deteriorările detectate mai sus se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele de administrare a expunerilor.

b.

Cerințe de marjă Primul factor declanșator al cerințelor de marjă este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor de marjă este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerința prevăzută la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare bruscă și semnificativă sau o deteriorare continuă a gestionării marjelor sale și, în special, a apelurilor sale în marjă, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele: (i) când există probleme repetate constatate prin rezultatele testărilor ex post (back testing);

(ii) când există deficiențe semnificative în gestionarea marjelor, ceea ce are drept rezultat că marjele globale pot fi inadecvate în cazul în care CPC-ul trebuie să lichideze un portofoliu.

c.

Fondul de garantare și alte resurse financiare Primul factor declanșator al cerințelor privind fondul de garantare și alte resurse financiare este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 42 din EMIR sau la art. 29-31 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 sau a cerințelor prevăzute la art. 43 din EMIR, la art. 41 din EMIR sau la art. 2428 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor privind fondul de garantare și alte resurse financiare este probabilitatea ca CPCul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 42 din EMIR sau la art. 29-31 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013 sau cerințele prevăzute la art. 43 din EMIR, la art. 41 din EMIR sau la art. 24-28 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când fondul de garantare și/sau alte resurse sunt considerate foarte inadecvate. Acest lucru poate fi evidențiat de rezultatul testelor de rezistență internă a CPC-ului, și anume capacitatea sa de a rezista, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, la situația de neîndeplinire a obligațiilor de plată a membrului compensator față de care are cea mai mare expunere sau la situația de neîndeplinire a obligațiilor de plată a celui de-al doilea și al treilea membru compensator în ordinea mărimii expunerii, și nu există probabilitatea ca motivul acestui rezultat să fie corectat de CPC în termenele stabilite.

d.

Controlul riscului de lichiditate Primul factor declanșator al cerințelor de control al riscului de lichiditate este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 44 din EMIR sau la art. 32-34 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor de control al riscului de lichiditate este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 44 din EMIR sau la art. 3234 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când poziția lichidității a CPC-ului se deteriorează într-o perioadă scurtă și se consideră că este foarte probabil ca motivul acestei deteriorări să reducă în continuare lichiditatea disponibilă a CPC-ului cu o valoare și o viteză semnificativă. Printre cauzele acestei situații se pot număra retragerea unor acorduri sau prestatori de servicii, neîndeplinirea cerințelor mai mari de lichiditate prin dispoziții privind creșterea lichidității sau deteriorarea calității garanțiilor.

e.

Ordinea utilizării resurselor în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată Primul factor declanșator al cerințelor privind ordinea utilizării resurselor în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 45 din EMIR sau la art. 35 și 36 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor privind ordinea utilizării resurselor în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 45 din EMIR sau la art. 35 și 36 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013. Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când există probleme precum un risc juridic care afectează caracterul executoriu al ordinii utilizării resurselor.

f.

Cerințe în materie de garanții Primul factor declanșator al cerințelor în materie de garanții este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 46 din EMIR sau la art. 37-42 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor în materie de garanții este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 46 din EMIR sau la art. 37-42 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării cerințelor sale în materie de garanții, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) situația în care CPC-ul și-a gestionat în mod necorespunzător în mai multe rânduri cerințele în materie de garanții sau aplică marje de ajustare inadecvate, potențial evidențiate de testările ex post ale CPC-ului în raport cu mișcările pieței, iar oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică și, în timp, există un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele în materie de garanții sau de proceduri în situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

g.

Politica de investiții Primul factor declanșator al cerințelor privind politica de investiții este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 47 din EMIR sau la art. 43-46 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor privind politica de investiții este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 47 din EMIR sau la art. 4346 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, oricare dintre următoarele situații: (i) CPC-ul prezintă o deteriorare continuă în legătură cu investițiile și gestionarea cerințelor privind politica de investiții, în cazul în care, în timp, există un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele privind politica de investiții sau ca poziția de capital să îi fie afectată, fapt evidențiat de: 1.

aplicarea insuficientă a proceselor de investiții;

2. deficiențe în procesele de decizie și de monitorizare referitoare la investițiile CPC-ului;

3. înregistrarea eronată a tranzacțiilor de investiții;

4. monitorizarea ineficientă a acordurilor sau a calității creditului contrapărților sale financiare sau a prestatorilor de servicii financiare;

5. preocupări cu privire la posibilitatea de lichidare a investițiilor cu efect negativ minim asupra prețurilor

și în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică;

(ii) CPC-ul înregistrează pierderi de investiții în mod regulat sau rapid, iar acumularea de pierderi este susceptibilă să pună în dificultate poziția de capital a CPC-ului.

h.

Proceduri aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată Primul factor declanșator al cerințelor privind procedurile aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 48 din EMIR.

Al doilea factor declanșator al cerințelor privind procedurile aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 48 din EMIR.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării procedurilor aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele situații: (i) CPC-ul nu întreprinde în mod repetat acțiuni pentru a-și îmbunătăți procedurile aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată ca urmare a identificării de deficiențe ale acestor proceduri;

(ii) abordarea adoptată de CPC pentru a asigura caracterul executoriu al procedurilor aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată prezintă deficiențe sau nu funcționează;

(iii) eforturile CPC-ului de a evalua transferul de poziții nu sunt detaliate;

(iv) și în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele privind procedurile aplicabile în situațiile de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

i. Examinarea modelelor, teste de rezistență și testări ex post Primul factor declanșator al cerințelor privind examinarea modelelor, teste de rezistență și testări ex post este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 49 din EMIR sau la art. 47-61 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Al doilea factor declanșator al cerințelor privind examinarea modelelor, teste de rezistență și testări ex post este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 49 din EMIR sau la art. 47-61 din Regulamentul delegat (UE) nr. 153/2013.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, când CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării examinării modelelor, testelor de rezistență și testărilor ex post, măsurată prin indicatori precum (dar fără a se limita la) oricare dintre următoarele situații: (i) există semne că frecvența examinării și a aplicării testelor de rezistență/testărilor ex post este în scădere;

(ii) s-au identificat preocupări în legătură cu independența examinărilor;

(iii) datele utilizate în testele de rezistență nu sunt verificate din punct de vedere calitativ, sunt vagi, interpretabile și, prin urmare, duc la rezultate mai puțin detaliate sau precise

și în cazul în care oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele privind examinarea modelelor, teste de rezistență și testări ex post.

j.

Decontarea Primul factor declanșator al cerințelor de decontare este încălcarea de către CPC a cerințelor prevăzute la art. 50-50d din EMIR.

Al doilea factor declanșator al cerințelor de decontare este probabilitatea ca CPC-ul să încalce în viitorul apropiat cerințele prevăzute la art. 50-50d din EMIR.

Un indicator pentru identificarea celui de-al doilea factor declanșator este, de exemplu, oricare dintre următoarele situații: (i) CPC-ul nu își îndeplinește sau există un risc evident ca CPC-ul să nu își îndeplinească obligațiile de decontare în oricare dintre monedele relevante la scadență, iar aceste deficiențe detectate nu sunt remediate într-o anumită perioadă, sunt semnificative, se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să își încalce obligația care îi revine în temeiul EMIR;

(ii) CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a gestionării pasivelor de decontare ale CPC-ului, de exemplu, în cazul în care CPC-ul nu explorează în mod continuu posibilitatea de a utiliza banii băncii centrale sau măsurile luate de CPC pentru limitarea strictă a riscului decontării fondurilor bănești sunt mai puțin eficiente și oricare dintre aceste deteriorări detectate se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să încalce cerințele privind procedurile de neîndeplinire a obligațiilor de plată.

Orientarea 5: Factorul declanșator legat de preocupările identificate privind respectarea EMIR

Indicatorii pentru factorul declanșator privind respectarea EMIR sunt enumerați mai jos și trebuie monitorizați de autoritățile competente. Dacă se atinge un indicator, autoritatea competentă trebuie să evalueze și să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenție timpurie.

Indicatorii pentru identificarea factorului declanșator privind respectarea EMIR sunt, de exemplu, oricare dintre următoarele situații: (i) o preocupare identificată este semnificativă și rămâne nerezolvată, se repetă sau se intensifică;

(ii) există semne clare că CPC-ul este susceptibil să nu efectueze corecții semnificative ale constatărilor, astfel cum a solicitat autoritatea competentă în legătură cu cerințele EMIR relevante;

(iii) există semne clare că: 1.

CPC-ul nu va efectua sau există un risc semnificativ ca CPC-ul să nu efectueze, la scadență, plăți semnificative;

2. CPC-ul nu va respecta sau există un risc semnificativ ca CPC-ul să nu respecte acordul de bază sau să nu îndeplinească obligații semnificative la scadență;

3. CPC-ul efectuează plățile cu întârziere mare

– și oricare dintre aceste deficiențe detectate nu este remediată într-o anumită perioadă, este semnificativă, se repetă sau se intensifică

– și, cu timpul, 1.

există un risc evident ca CPC-ul să reprezinte un risc pentru stabilitatea financiară a UE sau a unuia dintre statele sale membre; sau

2. există un risc evident ca preocuparea identificată să afecteze sau să fie susceptibilă să afecteze capacitatea CPC-ului de a-și presta serviciile de compensare în UE sau în unul dintre statele sale membre.

O preocupare identificată înseamnă orice descoperire importantă de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, încălcări, cvasiîncălcări sau deficiențe în aplicarea EMIR sau a altor norme aplicabile, precum și alte erori de gestiune identificate sau alte descoperiri îngrijorătoare în ceea ce privește respectarea permanentă de către CPC a cerințelor EMIR, în cazul în care descoperirea nu este acoperită de orientările 3 și 4.

Orientarea 6: Factorul declanșator legat de impactul unui CPC asupra altor entități cu riscuri pentru stabilitatea financiară

Indicatorii pentru factorul declanșator legat de impactul unui CPC asupra altor entități cu riscuri pentru stabilitatea financiară sunt enumerați mai jos și trebuie monitorizați de autoritățile competente și, dacă se atinge vreunul, să fie evaluați de autoritatea competentă pentru a decide aplicarea măsurilor de intervenție timpurie.

Un indicator pentru identificarea factorului declanșator legat de impactul unui CPC asupra altor entități cu riscuri pentru stabilitatea financiară este, de exemplu, oricare dintre următoarele situații:

a) marjele și politicile de garantare ale CPC-ului pot duce la o prociclicitate evidentă și la crearea de probleme de lichiditate la membrii compensatori (inclusiv clienți și clienți indirecți);

b) s-a produs sau este probabil să se producă un incident operațional al CPC-ului care ar putea afecta în mod semnificativ (i) serviciile altor IPF-uri sau (ii) alte entități, precum bursele sau platformele de corelare;

c) cantitatea de active lichide pe care CPC-ul este în măsură să o revendice în scenariul „business as usual“ sau într-un scenariu de neîndeplinire a obligațiilor de plată este susceptibilă să reprezinte o amenințare la adresa stabilității unei contrapărți care trebuie să furnizeze aceste active CPC-ului;

d) CPC-ul impune sau este susceptibil să impună membrilor compensatori un cost sau o cerință care pune în pericol accesul la compensare al acestor membri ai serviciilor afectate

și dacă problema identificată rămâne nerezolvată, se repetă sau se intensifică și există, în timp, un risc evident ca CPC-ul să prezinte un risc la adresa stabilității financiare a UE sau a unuia dintre statele sale membre.

Orientarea 7: Factorul declanșator privind viabilitatea operațională a unui CPC

Indicatorii pentru factorul declanșator privind viabilitatea operațională a unui CPC sunt enumerați mai jos și trebuie monitorizați de autoritățile competente. Dacă se atinge un indicator, autoritatea competentă trebuie să evalueze și să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenție timpurie.

Un indicator pentru identificarea factorului declanșator privind viabilitatea operațională a unui CPC este când autoritatea competentă identifică elemente care indică o situație de criză emergentă la CPC care ar putea afecta operațiunile CPC-ului, precum deficiențe operaționale sau organizaționale, riscuri sau constrângeri care vor afecta sau sunt susceptibile să afecteze viabilitatea operațională a CPC-ului și, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.

Când evaluează prezența oricăror deficiențe, riscuri sau constrângeri operaționale sau organizaționale, autoritatea competentă ia în considerare cel puțin următoarele situații:

a) pierderea de personal esențial, precum personalul de gestionare a riscurilor sau alți membri ai personalului implicați în gestionarea tranzacțiilor, a garanțiilor sau a strategiei de lichidare a unui membru aflat în situație de neîndeplinire a obligațiilor de plată;

b) prezența unui eveniment/incident major de risc operațional de pierdere sau a unui incident major legat de reputație, de exemplu deficiențe informatice, fraudă, atacuri cibernetice și calamități naturale, în cazul în care CPC-ul nu este în măsură sau este susceptibil să nu fie în măsură să se redreseze de pe urma acestuia sau să-l abordeze la timp;

c) intrarea în dificultate a unei entități terțe critice împiedică CPC-urile să își îndeplinească integral sau parțial obligațiile față de participanți, de exemplu decontarea tranzacțiilor și plata apelurilor în marjă;

d) incapacitatea unui CPC de a aborda în timp util constrângerile operaționale majore, inclusiv în cazul în care planurile de continuitate a activității se dovedesc a nu fi adecvate pentru restabilirea operațiunilor CPC-ului;

e) evenimentele operaționale la CPC sunt foarte frecvente și ample, inclusiv în cazul în care CPC-ul prezintă o deteriorare continuă a evaluării riscurilor și deficiențe în sistemele sale informatice sau problemele informatice identificate rămân nerezolvate;

f) există o frecvență sau o amploare sporită a constrângerilor operaționale la nivelul entităților interconectate precum (i) CPCuri interoperabile, (ii) IPF-uri sau (iii) prestatori de servicii (pe care CPC-ul se bazează pentru a-și asigura funcțiile critice, precum serviciile informatice în cloud);

g) există evenimente la nivel de întreprindere care sunt susceptibile să afecteze soliditatea CPC-ului.

Orientarea 8: Factorul declanșator privind viabilitatea financiară a CPC-ului

Indicatorul pentru factorul declanșator privind viabilitatea financiară a unui CPC este descris mai jos și trebuie monitorizat de autoritățile competente. Dacă se atinge indicatorul, autoritatea competentă trebuie să evalueze și să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenție timpurie.

Indicatorul pentru identificarea factorului declanșator privind viabilitatea financiară a unui CPC este când autoritățile competente identifică elemente care indică o situație de criză emergentă la CPC care va afecta sau este probabil să afecteze viabilitatea financiară a CPC-ului și care ar putea pune în pericol operațiunile CPC-ului și, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.

La evaluarea acestui indicator, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele situații:

a) CPC-ul se confruntă cu acțiuni în justiție din partea membrilor compensatori sau a părților interesate externe sau există un litigiu în curs sau preconizat, iar suma expusă riscului sau suma de decontare cunoscută sau necunoscută poate pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului;

b) sancțiuni de reglementare emise sau anticipate, în care suma expusă riscului poate pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului sau CPC-ul primește observații semnificative din partea auditorilor externi;

c) creșterea costurilor și/sau reducerea veniturilor, ceea ce duce la îndoieli cu privire la viabilitatea CPC-ului ca întreprindere în activitate;

d) calitatea de membru a CPC-ului suferă schimbări negative semnificative, precum deteriorarea bonității membrilor compensatori, iar aceste schimbări pot pune în pericol viabilitatea financiară sau soliditatea CPC-ului;

e) CPC-ul se confruntă cu o pierdere a membrilor compensatori sau a încrederii în capacitatea sa de a gestiona riscurile, din punct de vedere operațional și/sau financiar, ceea ce ar putea să-l pună în situația de a nu-și mai putea desfășura activitățile comerciale și să pună în pericol soliditatea financiară a CPC-ului. Acest lucru poate fi evidențiat de: (i) scăderea tranzacțiilor prezentate pentru compensare sau

(ii) intenția membrilor compensatori de a-și rezilia contractele cu CPC-ul (înștiințare de reziliere).

Orientarea 9: Factorul declanșator al crizei emergente

Indicatorul pentru factorul declanșator al crizei emergente din cauza efectelor externe este descris mai jos și trebuie monitorizat de autoritățile competente. Dacă se atinge indicatorul, autoritatea competentă trebuie să evalueze și să decidă posibila aplicare a măsurilor de intervenție timpurie.

Indicatorul pentru identificarea factorului declanșator al unei crize emergente este, de exemplu, când autoritățile competente identifică o situație de criză emergentă în afara CPC-ului care ar putea afecta în mod semnificativ operațiunile CPC-ului și, în special, capacitatea sa de a presta servicii de compensare.

La evaluarea acestui indicator, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele situații:

a) un număr semnificativ de cazuri de neîndeplinire a obligațiilor de plată într-un anumit sector;

b) probleme semnificative în funcționarea unei piețe sau a unui segment de piață.