Nelegalitate. Incalcarea art. 300 alin. 1 si 2 Cod procedura penala de catre instanta de fond, in prima zi de infatisare, referitor la regularitatea actului de sesizare.

Sesizarea instantei cu judecarea unei infractiuni este legala numai atunci cand in dispozitivul de trimitere in judecata al rechizitoriului este mentionata fapta, cu incadrarea ei juridica, nefiind suficienta descrierea acesteia facuta in cuprinsul rechizitoriului.
Sesizarea instantei de judecata este nelegala atunci cand prin rechizitoriu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului, pentru o infractiune pentru care urmarirea penala nu era inceputa.
Astfel, instanta, potrivit art. 300 cod pr.penala, avea obligatia sa verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare. Neregularitatea actului de sesizare a instantei poate fi examinata si solutionata la primul termen de judecata in fata primei instante, oferindu-se in mod exceptional o cale de remediu. In aceste conditii, instanta nu putea dispune indreptarea erorii materiale  a rechizitoriului, incalcand in aceste conditii dispozitiile art. 195 cod pr. penala. Instanta avea obligatia de a acorda un termen, ca eventuala eroare materiala sa fie indreptata de organul emitent, respectiv de organul de urmarire penala.

Prin sentinta penala nr. 18622 din 7 ianuarie 2011, Judecatoria Tulcea - judet Tulcea, in temeiul art.87 alin.1 din OUG 195/2002 a condamnat pe inculpatul G.N. la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange (fapta din data de 09.08.2008).
In baza art. 71 Cod penal, avand in vedere si prevederile art.3 din Protocolul aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
In baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei inchisorii pe o durata de 3 ani, reprezentand termen de incercare potrivit art. 82 Cod penal.
In baza art. 359 Cod pr. penala, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, in sensul ca, daca in cursul termenului de incercare, inculpatul savarseste din nou o infractiune, se revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, urmand ca acesta sa execute in intregime pedeapsa, ce nu se va contopi cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate.
In baza art.191 alin.1 Cod pr. Penala, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca, prin rechizitoriul nr.2996/P/2008 din data de 25.08.2009  al Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului G.N., pentru savarsirea infractiunii de conducere, pe drumurile publice a unui autovehicul, de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta si pedepsita de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
S-a retinut ca, in seara zilei de 09.08.2008, in jurul orelor 22:00, un echipaj din cadrul Postului de politie Nufaru, aflat in exercitarea actiunii de patrulare, a observat pe DJ 222C un autoturism marca Dacia, care circula cu luminile de avarie aprinse, autoturism care s-a oprit in apropierea statiei de autobuz, situata intre Scoala generala si Postul de politie. Procedandu-se la legitimarea conducatorului auto, a fost identificat inculpatul G.N. caruia, intrucat mirosea a alcool, i s-a solicitat sa fie testat cu aparatul etilotest. Intrucat inculpatul a refuzat, a fost condus la Serviciul de Ambulanta Tulcea, unde i-au fost recoltate probe biologice, in vederea stabilirii alcoolemiei. Urmare a analizelor toxicologice efectuate, a rezultat ca inculpatul avea o alcoolemie de 2,30 g ‰, in urma recoltarii primei probe (ora 22:50) si de 2,20 g ‰, in urma recoltarii celei de-a doua probe (23:50).
Aceasta situatie de fapt este sustinuta de probatoriul administrat in cursul urmaririi penale, respectiv: proces-verbal intocmit la fata locului, declaratii inculpat, declaratii martor asistent, buletin de analiza toxicologica-alcoolemie nr.496-497/C/20.08.2008, buletin de examinare clinica.
Inculpatul, apreciind ca nivelul alcoolemiei rezultat in urma analizelor toxicologice este mult prea mare, a solicitat efectuarea unei expertize de Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici", asupra careia a revenit ulterior.
In cursul cercetarii judecatoresti:
Inculpatul nu a fost audiat de catre instanta, intrucat acesta a refuzat sa declare, precizand ca isi mentine declaratiile date in fata organelor de urmarire penala, fapt pentru care s-a procedat in conformitate cu prevederile art.325 alin.2 Cod proc.pen.
In temeiul art.327 Cod proc.pen, sub prestare de juramant au fost audiati martorii: J.C.C., C.D., L.L.C., I.A.S.
Ministerul Public nu a solicitat administrarea de probe noi in cauza.
La cererea inculpatului, Inspectoratul general al politiei, prin adresa nr.49395/14.12.2010 a atestat faptul ca, la data de 09.08.2008 (data savarsirii infractiunii), agentul sef adjunct de politie T.C.M. (agentul constatator), indeplinea atributii de politist rutier.
Inculpatul a recunoscut cele constatate de organele de urmarire penala, insa a invederat faptul ca a parcurs o portiune foarte mica pe drumul judetean, de aproximativ 100 m.,a parcat in apropierea Postului de politie Nufaru, moment cand a fost surprins de echipajul de politie.
In drept, fapta inculpatului G.N., constand in aceea ca in data de 09.08.2009 a condus pe drumurile publice un autovehicul avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002, consta in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, de catre o persoana avand o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, urmarea imediata a faptei constand in starea de pericol in siguranta traficului. Legatura de cauzalitate, ca element al continutului infractiunii rezulta din insasi savarsirea faptei (ex re), asupra careia nu exista niciun dubiu, intrucat imbibatia alcoolica a fost probata prin mijloace stiintifice.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art. 19 pct. 1 lit a Cod penal, avand reprezentarea faptei sale si a pericolului social, urmarind producerea rezultatului.
Faptul ca, inculpatul a parcurs o distanta de 100 m (asa cum rezulta din declaratia inculpatului de la pag.22 dos.UP) sau mai mica (potrivit declaratiei martorului C.D.) nu poate atrage o eventuala inaplicabilitate   a prevederilor art.87 alin.1 din OUG 195/2002.
Pe cale de consecinta, apreciind ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 345 alin. 2 Cod proc.pen., in sensul ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat cu forma de vinovatie prevazuta de lege, instanta a dispus aplicarea unei pedepse, tinand cont de criteriile generale de individualizare ale pedepsei prevazute de art. 72 Cod penal: dispozitiile partii generale a codului penal (conditiile raspunderii penale), limitele de pedeapsa ale infractiunii savarsite (pedeapsa inchisorii de la 1-5 ani), gradul de pericol social al faptei (conducerea unui autovehicul de catre o persoana cu o imbibatie alcoolica cu mult peste 0,8 g/l alcool pur in sange, ce denota un grad de pericol social sporit), modalitatea si imprejurarile in care a fost savarsita fapta, persoana inculpatului, comportamentul din cursul procesului penal, lipsa antecedentelor penale.
Avand in vedere ansamblul acestor criterii, pentru ca pedeapsa ce se va stabili sa-si poata indeplini functiile care ii sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau, respectiv sa corespunda gravitatii infractiunii savarsite si nevoilor de indreptare a inculpatului precum si pentru formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si regulile de convietuire sociala,  instanta urmeaza ca: 
In baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, va condamna inculpatul G.N. la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange (fapta din data de 09.08.2008).
In temeiul art. 71 Cod penal, avand in vedere si prevederile art.3 din Protocolul 1 CEDO, instanta va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Pentru a dispune in acest sens, instanta a avut in vedere Decizia I.C.C.J. nr.74/2007 prin care s-a statuat ca dispozitiile art.71 cod penal, referitoare la pedepsele accesorii, se interpreteaza in sensul ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza I cod penal, nu se va face in mod automat prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art.71 alin.3 cod penal.
Instanta retine ca, natura infractiunii comise precum si atitudinea inculpatului  fata de norma de incriminare, conduce la concluzia existentei unei nedemnitati ce impune interzicerea exercitarii drepturilor de natura electorala, prevazute de art.64 lit.a teza II si lit.b cod penal, deoarece exercitarea acestor drepturi are in vedere o responsabilitate de ordin civic, responsabilitate pe care inculpatul, prin savarsirea infractiunii, a dovedit ca nu o are.
Raportat la particularitatile dezvoltarii psiho-sociale a inculpatului si imprejurarile cauzei, instanta s-a apreciat ca scopul educativ, preventiv si represiv ale pedepsei poate fi atins si fara executarea efectiva a pedepsei privative de libertate, astfel ca urmeaza sa suspende conditionat executarea acesteia, constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 81 Cod penal, pe durata unui termen de incercare stabilit potrivit art. 82 Cod penal.
In termen legal, impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul G.N., criticand hotararea pronuntata sub aspectul disp. art. 385/9 pct. 14 c.p.p.
S-a solicitat ca, in raport de datele personale si circumstantele reale ale faptei, sa se dispuna reducerea pedepsei aplicate, sub minimul special prevazut de textul incriminator.
Examinand legalitatea si temeinicia recursului declarat de inculpat, curtea constata ca acesta este intemeiat.
Judecatoria Tulcea a fost sesizata la data de 26.08.2009, prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea cu judecarea inculpatului G.N., pentru savarsirea infractiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice, avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80 gr.%o, fapta prevazuta de art. 87 din OUG 195/2002.
S-a mentionat in rechizitoriu ca "in seara zile de 9.08.2009, in jurul orelor 22.00, un echipaj din cadrul Postului de Politie Nufarul, au depistat in trafic autoturismul marca Dacia 1310, condus de inculpatul G.N. S-a constatat ca prezenta o alcoolemie de 2,3 gr%o  in urma buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei."
In dispozitivul rechizitoriului insa, s-a pus in miscare actiunea penala si trimiterea in judecata a inculpatului G.N. pentru alta infractiune, respectiv cea prev. de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 constand in aceea ca "a condus pe drumurile publice un autovehicul fara a poseda permis de conducere".
Asadar sesizarea instantei s-a facut prin rechizitoriu si potrivit art. 317 instanta se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei.
Instanta de judecata, insa, la termenul din 17.08.2010, asa cum rezulta din incheierea de sedinta de la dosarul de fond, a dispus: "indreptarea erorii materiale strecurate in rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Tulcea, in sensul ca: in loc de art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, cum din eroare s-a trecut, urmeaza sa se citeasca art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cum este corect."
Analizand dispozitiile art. 195 cod pr. penala, constatam ca erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de urmarire penala sau de instanta de judecata care a intocmit actul la cererea celui interesat ori din oficiu.
Sesizarea instantei cu judecarea unei infractiuni este legala numai atunci cand in dispozitivul de trimitere in judecata al rechizitoriului este mentionata fapta, cu incadrarea ei juridica, nefiind suficienta descrierea acesteia facuta in cuprinsul rechizitoriului.
Sesizarea instantei de judecata este nelegala, atunci cand prin rechizitoriu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului, pentru o infractiune pentru care urmarirea penala nu era inceputa.
Astfel, instanta,  potrivit art. 300 cod pr.penala, avea obligatia sa verifice din oficiu regularitatea actului de sesizare. Neregularitatea actului de sesizare a instantei poate fi examinata si solutionata la primul termen de judecata in fata primei instante, oferindu-se in mod exceptional o cale de remediu. In aceste conditii instanta nu putea dispune indreptarea erorii materiale a rechizitoriului, incalcand in aceste conditii dispozitiile art. 195 cod pr. penala. Instanta avea obligatia de a acorda un termen, ca eventuala eroare materiala sa fie indreptata de organul emitent, respectiv de organul de urmarire penala.
Pe cale de consecinta, in temeiul art. 385 ind. 15  pct. 2 lit. c cod procedura penala, va admite recursul declarat de inculpatul G.N., va casa sentinta penala nr.  22 din 7 ianuarie 2011 pronuntata de Judecatoria Tulcea, in dosarul penal nr. 5729/327/2009 si va dispune rejudecarea cauzei de Judecatoria Tulcea, cu respectarea art. 300 alin. 1, 2 cod pr. penala.
In temeiul art.189 al. 2  cod procedura penala, va dispune plata din fond MJ a onorariului cuvenit aparatorului din oficiu, avocat C.A.A., in suma de 200 lei.
In baza art. 192 alin. 3 cod pr. penala, cheltuielile judiciare avansate de catre stat in procesul penal vor ramane in sarcina acestuia.