Achitare intemeiata pe lipsa uneia din trasaturile esentiale de existenta ale infractiunii. Aprecierea concreta al gradului de pericol social al unei infractiuni.

      

        
      Prin rechizitoriul nr.l280/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Roman a fost trimisa in judecata inculpata M. A., fiica lui A. si A., ns. la 9.05.1959 in corn. B., jud. Vaslui, domiciliata in R., str. A. A. 19, pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 al.l Cod penal comisa in dauna partii vatamate B. V.
Din actul de sesizare si probele administrate in cauza instanta de fond a retinut urmatoarele imprejurari:
      Inculpata M. A. a fost angajata in calitate de administrator-contabil la Asociatia de proprietari nr. 41 din Roman, partea vatamata B. V. fiind presedintele asociatiei. Motivand ca i s-a solicitat sa desfasoare activitati contrar prevederilor legale, M. A. a dezvoltat si a intretinut o relatie conflictuala cu partea vatamata.
      In acest context, in data de 22.05.2006 , in jurul orei 9,00, in incinta Asociatiei de proprietari a avut loc un conflict intre inculpata si partea vatamata, aceasta din urma fiind insotita de numitii B. M. si B. V., impreuna solicitand inculpatei predarea actelor contabile, insa aceasta a refuzat. Dupa consumarea incidentului, M. A. a formulat plangere penala impotriva numitului B. V., pentru comiterea infractiunii de „lovire" si „amenintare" iar impotriva numitilor B. M. si B. V., pentru savarsirea infractiunilor de „calomnie" si „insulta".
      Prin sent. pen. nr. 621/6.10.2006 a Judecatoriei Roman s-a dispus achitarea lui B. V. pentru savarsirea infractiunii de „lovire" in baza art.ll pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a din Codul de procedura penala, instanta de judecata retinand ca M. A. nu a fost lovita sau imbrancita, ci doar i s-a smuls o sacosa din mana.
      De asemenea prin aceeasi hotarare s-a dispus achitarea lui B. V. pentru savarsirea infractiunii de „amenintare" in temeiul art.ll pct.2 lit. a rap.la art.10, lit. a Cpr.pen., retinandu-se ca afirmatia ca i se va desface contractul de munca, nu constituie infractiune iar in decizia instantei de recurs se precizeaza ca, amenintarea cu folosirea unor cai legale, cu exercitiul unui drept, cu indeplinirea unei atributii sau indatoriri nu constituie infractiune.
      Sent. pen. nr. 621/6.10.2006 a Judecatoriei Roman a ramas definitiva si irevocabila prin dec.pen.115/RP/23.02.2007 a Tribunalului Neamt prin care s-a respins ca nefondat recursul inculpatei.
      Fata de solutiile pronuntate in raport cu faptele reclamate, partea vatamata B. V. a formulat plangere penala pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa comisa in dauna sa de inculpata M. A., sustinand ca prin inscrisurile mincinoase i s-au lezat demnitatea si onoarea.
      Audiata atat in cursul urmaririi penale, cat si de instanta de judecata, inculpata a declarat ca nu recunoaste savarsirea faptei, ca in ziua de 22.05.2006 a fost lovita si amenintata de partea vatamata B. V. si ca hotararile judecatoresti mai sus-mentionate sunt nelegale, fiind bazate pe dispozitiile unor martori mincinosi, care au fost influentati de B. V.
      Avand in vedere ca faptele reclamate de inculpata in plangerea penala formulata impotriva partii vatamate B. Viorel nu s-au confirmat, ele s-au dovedit a fi nereale sau au fost denaturate de M. A. pentru a le conferi aparenta unor infractiuni si in privinta lor instanta de judecata s-a pronuntat in mod definitiv si irevocabil, prin verificarea fondului invinuirilor aduse partii vatamate, prima instanta de fond a apreciat ca sustinerile inculpatei sunt infirmate de probele administrate in cauza. Astfel, vinovatia inculpatei M. A. este evidenta si ea rezulta din sent. pen. nr. 621/6.10.2006 a Judecatoriei Roman, decizia penala nr.H5/RP/23.02.2007 a Tribunalului Neamt, copie dupa plangerea prealabila formulata de inculpata M. A. impotriva partii vatamate B. V., plangerea si declaratia partii vatamate B. V., declaratia inculpatei si procesul verbal incheiate de organul de urmarire penala.
      Prima instanta a mai retinut ca interesul infaptuirii justitiei reclama o anumita conduita din partea persoanei care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni, conduita care constituie o obligatie morala, iar uneori, o obligatie legala de denuntare. Desi potrivit Constitutiei toti cetatenii au dreptul de a se adresa autoritatilor publice iar art. 30 consfinteste libertatea de exprimare, interesul infaptuirii justitiei reclama o atitudine corecta din partea persoanelor care se adreseaza organelor judiciare in legatura cu savarsirea unei infractiuni. Aducerea la cunostinta a unor fapte inexistente, invinuirea mincinoasa a unei persoane cu privire la savarsirea unei infractiuni, producerea unor probe contrare adevarului aduc prejudicii organelor judiciare si infaptuirii justitiei, punand aceste organe in situatia de a-si irosi timpul in mod inutil sau de a actiona impotriva unor persoane nevinovate. Pentru ocrotirea relatiilor sociale, privind infaptuirea justitiei si apararea demnitatii si libertatii persoanei impotriva unei invinuiri nedrepte s-a incriminat si sanctionat penal denuntarea calomnioasa.
      In speta, invinuirile aduse de inculpata partii vatamate B. V. nu s-au confirmat, instanta pronuntandu-se in mod definitiv asupra lor asa cum s-a retinut mai sus, astfel ca, fapta inculpatei intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „denuntare calomnioasa" prev. de art.259 al.l Cod penal.
      Pentru aceste considerente, instanta a constatat vinovatia inculpatei constatand ca se impunea condamnarea acesteia pentru comiterea infractiunii de denuntare calomnioasa si fiind intrunite cerintele prev. de art. 81 Cod penal si considerand ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, instanta a considerat ca se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare compus din pedeapsa aplicata si un interval de timp de 2 ani,conf.art.82 Cod penal.
      In solutionarea laturii civile, instanta a constatat ca partea vatamata B. V. a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 30.000 lei daune civile morale, sustinand ca prin incheierea de probe necorespunzatoare realitatii, fiind chemat in instanta fara a fi vinovat de nici o infractiune, i-au fost incalcate onoarea, demnitatea si i s-a produs o alterare considerabila a vietii, fiind supus unui stres continuu. Avand in vedere ca denuntul mincinos prejudiciaza demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei in speta a partii vatamate B. V., precum si dreptul la propria imagine si vazand ca in „Monitorul de Neamt" din 29 mai 2006 si cel din 22 iunie 2006 au fost publicate 2 articole referitoare la faptul ca A. M. sustine ca a fost sechestrata si supusa la violente fizice si verbale de catre presedintele Asociatiei de Proprietari nr. 41 B. V., precizandu-se ca acesta din urma a fost dat in judecata pentru savarsirea infractiunilor de „lovire" , „calomnie" , „insulta" si „amenintare",
      Instanta a apreciat ca se impune admiterea pretentiilor civile formulate de partea vatamata si civila B. V., insa doar in parte, considerand ca suma de 10.000 lei este suficienta pentru repararea prejudiciului moral suferit de acesta. La stabilirea cuantumului compensatiei morale instanta a avut in vedere invinuirile mincinoase aduse de inculpata, folosirea acestora in ziarul local „Monitorul de Neamt", tirajul publicatiei precum si functia de presedinte a Asociatiei de Proprietari nr.41 pe care o indeplineste partea vatamata si care justifica acordarea daunelor morale.
      In temeiul acestor considerente, astfel cum au fost analizate anterior, prin sentinta penala nr. 133 din 28.02.2008 a Judecatoriei Roman a fost condamnata inculpata M. A., fiica lui A. si A., ns. la 9.05.1959 in corn. B., jud.Vaslui, domiciliata in Roman, str. A. A., bl.l, ap.9, jud.,Neamt, CNP …, fara ocupatie, fara antecedente penale pentru savarsirea infractiunii de „denuntare calomnioasa" prev. de art. 259 al.l Cod penal, la 6 (sase) luni, inchisoare.
      In baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni, conf. art. 82 Cod penal.
S-a pus in vedere inculpatei dispozitiile art. 83 Cod penal.
      A fost obligata inculpata la plata catre partea vatamata si civila B. V. a sumei de 10.000 lei daune morale.
      Impotriva sentintei a declarat apel inculpata M. A. invocand in concluziile orale formulate prin aparator urmatoarele motive:
      In dosarul nr. 2962/2006 al Judecatoriei Roman ce a avut ca obiect solutionarea plangerii penale a inculpatei impotriva partii vatamate in aceasta cauza, B. V., exista administrate probe din care rezulta ca la data de 22.05.2006, inculpata - apelanta a fost lovita, amenintata si insultata de catre intimatul B. V. Solutia de chitare a inculpatului pentru infractiunile de amenintare si de lovire, ramasa definitiva prin respingerea recursului declarat de inculpata a fost motivata in considerentele sentintei penale nr. 621 din 6.10.2006 prin faptul ca pentru infractiunea de amenintare nu sunt intrunite elementele constitutive, pentru faptele de insulta si calomnie a intervenit dezincriminarea in temeiul dispozitiilor Legii nr. 78/2006 si pentru infractiunea de lovire, instanta a invocat principiul „ indoiala profita inculpatului", desi exista certificat medical care constata leziunile suferite de inculpata in data conflictului.
      Aceste motive pe baza carora s-a dispus solutia de achitare a inculpatului B. V. nu pot implica reaua credinta a inculpatei in formularea plangerii penale impotriva partii vatamate B. V., mai ales ca imprejurarile conflictuale care s-au consumat intre inculpata si partea vatamata au fost retinute in considerentele sentintei penale nr. 621 din 6.10.2006 a Judecatoriei Roman, definitiva, prin care s-a dispus achitarea inculpatului.
In baza acestor motive de apel, inculpata a solicitat sa se desfiinteze in totalitate sentinta apelata si sa se dispuna achitarea sa pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa.
      Partea vatamata B. V. a formulat apel, invocand ca pedeapsa care s-a aplicat inculpatei nu este suficient de severa in raport cu toate imprejurarile faptelor si ca, in latura civila lasa solutionarea la aprecierea instantei.
      Analizand motivele de apel invocate de catre inculpata si partea vatamata si examinand cauza sub toate aspectele in cadrul efectului devolutiv al apelului, conform dispozitiilor art. 371 al. 2 Cod procedura penala se constata ca fiind intemeiat apelul inculpatei M. A. si ca fiind nefondat apelul parti vatamate B. V.
      Prin sentinta penala nr. 621 din 6.10.2006 a Judecatoriei Roman, definitiva, s-a dispus achitarea inculpatului B. V. pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 180 al. 2 C penal si art. 193 C penal in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 al. 1 lit. a Cod procedura penala, si achitarea acestui inculpat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 205 C penal, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 al. 1 lit. b Cod procedura penala.
      Dispozitivul sentintei trebuie, insa, analizat in raport cu considerentele de fapt si de drept avute in vedere la pronuntarea solutiei de achitare. Astfel, in motivele sentintei penale nr. 621 din 6.10.2006 a Judecatoriei Roman se retine ca potrivit declaratiilor de martori, rezulta ca in ziua de 22.05.2006, intre inculpata M. A. si partea vatamata B. V., acesta fiind insotit si de B. M. si B. V., membri in Comitetul Executiv al Asociatiei de Proprietari, a avut loc un conflict in care inculpata a fost impinsa si i-a fost smulsa o sacosa din mana.
      S-a retinut ca potrivit certificatului medico - legal nr. 222/22.05.2006 ( f. 29, ds. nr. 2962/2006), partea vatamata a prezentat echimoze ale membrelor, leziuni ce au necesitat 3-4 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare si ca nu exista probe directe ca ar fi fost lovita de unul dintre inculpati.
      In acelasi timp, s-a retinut ca indoiala profita intotdeauna inculpatului, iar in privinta faptei de amenintare instanta a apreciat ca partea vatamata Broasca Viorel ar fi afirmat ca ii va desface contractul de munca inculpatei, fiind fara relevanta sub aspectul potentialului de a produce efecte juridice deoarece aceasta masura revine in competenta Adunarii Generale.
      In aceste circumstante, a rezultat ca invinuirea adusa partii vatamate B. V. prin plangerea penala formulata de inculpata M. A., chiar daca are un caracter mincinos sub aspectul afirmatiilor ca ar fi fost lovita in mod direct de partea vatamata (f. 4 si 5 ds. 2962/2006), iar sub aspectul faptei de amenintare se refera la amenintarea cu o masura de desfacere a contractului de munca ce este prevazuta de lege, in intregul ei aceasta invinuire nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni fiind intrunite toate criteriile prevazute de dispozitiile art. 18/1 Cod penal.
      Este evident ca inculpata s-a intemeiat in plangerea sa pe un certificat medico - legal care atesta leziuni suferite chiar in data conflictului pe care 1-a avut cu partea vatamata, acest conflict nefiind contestat de niciuna din parti. De asemenea, instanta si-a intemeiat solutia de achitare si pe regula probatorie conform careia indoiala profita intotdeauna inculpatului, incat elementele denuntului calomnios sunt realizate in cauza mai mult in privinta invinuirii privind infractiunea de amenintare.
      In consecinta, chiar daca prin sentinta penala nr. 621 din 6.10.2006, definitiva, s-a pronuntat achitarea parti vatamate in temeiul art. 10 al. 1 lit. a si art. 10 al. 1 lit. d Cod procedura penala este evident ca inculpata cu buna credinta a considerat ca are unele temeiuri sa formuleze o plangere penala impotriva partii vatamate B. V. in urma conflictului care a avut loc intre ei in data de 22.05.2006, fapta de denuntare calomnioasa ce se retine in sarcina acesteia fiind lipsita de gradul de pericol social al unei infractiuni.
      In considerarea acestor imprejurari, s-a dispus achitarea inculpatei M. A., in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala raportat la art. 10 al. 1 lit. b/1 Cod procedura penala raportat la art. 18/1 C penal si in cadrul dispozitiilor art. 91 C penal s-a apreciat ca aplicarea sanctiunii administrative cu avertisment asigura o judicioasa individualizare a sanctiunii atat in raport cu gravitatea efectiva a faptei cat si cu persoana inculpatei.
      In latura civila a cauzei, s-a constatat ca revine si in sarcina partii vatamate B. V. o culpa concurenta in declansarea si continuarea conflictului din data de 22.05.2006 intr-o proportie egala cu culpa inculpatei, si apreciind ca intinderea valorica a prejudiciului moral suferit efectiv de partea vatamata poate fi apreciata in mod rezonabil ca fiind in suma de 2.000 lei, urmeaza a se reduce suma daunelor civile morale admise in prima instanta la suma de 1.000 lei, adica Vz din valoarea prejudiciului de 2.000 lei, potrivit culpei concurente care se retine in sarcina partii vatamate.
      Pentru aceste considerente prin D.p. nr. 345/AP din 27.11.2008 pronuntata de Tribunalul Neamt in temeiul art. 379 pct. 2 lit. a C pr. penala s-a admis apelul declarat de inculpata M. A. impotriva sentintei penale nr. 133 din 28.02.2008 a Judecatoriei Roman, s-a desfiintat in parte sentinta si judecand in fond conform dispozitiilor art. 345 si urm. C pr. penala, cu privire la latura penala si latura civila:
      In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 al. 1 lit. b/l Cod procedura penala si art. 18/1 C penal a fost achitata inculpata M. A., fiica lui A. si A., nascuta la 9.05.1959 in comuna B., jud. Vaslui, domiciliata in municipiul Roman, str. A. A., bl. 1, ap. 9, fara antecedente penale , pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 al. 1 C pr. penala.
      In temeiul art. 18/1 raportat la art. 91 lit. a G penal s-a aplicat inculpatei sanctiune administrativa cu mustrare.
S-au redus suma daunelor civile morale la care a fost obligata inculpata catre partea civila B. V. de la 10.000 lei la 1.000 lei.
      In temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala s-a respins ca fiind nefondat apelul declarat de partea vatamata B. V.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.
In temeiul art. 192 al. 3 C pr. penala cheltuielile judiciare avansate in cauza au ramas in sarcina statului.
In temeiul art. 193 Cod procedura penala a fost obligata partea vatamata -intimat sa plateasca inculpatei - apelante suma de 500 lei, cheltuieli judiciare in apel.
      Impotriva deciziei penale mai sus mentionate a declarat recurs in termen legal Parchetul de pe langa Tribunalul Neamt care a criticat hotararea instantei de apel sub aspectul gresitei achitari a inculpatei pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 259 al.l Cod penal, apreciind ca fapta comisa prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
      Decizia pronuntata de instanta de apel a fost recurata si de partea vatamata B. V. care este nemultumit de solutia de achitare a inculpatei M. A. pronuntata de Tribunalul Neamt. Apreciind ca fapta inculpatei intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.259 al.l Cp, recurentul parte vatamata a solicitat condamnarea inculpatei si obligarea la plata de despagubiri civile si de cheltuieli de judiciare.
      Analizand decizia penala recurata, prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu in limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 Cpp , Curtea a constatat ca recursurile declarate in cauza sunt fondate urmand a fi admise ca atare, pentru urmatoarele considerentele:
      In mod gresit instanta de apel a pronuntat achitarea inculpatei in temeiul art. 10 lit.b/1 Cpp, apreciind ca fapta pentru care a fost trimisa in judecata nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, fiind intrunite toate criteriile prevazute dedispozitiile art. 18/1 Cp.
      Este de retinut ca art.181 alin. 2 Cp enumera urmatoarele criterii pentru stabilirea, in concret, a pericolului social: modul si mijloacele de savarsire a faptei, scopul urmarit, imprejurarile in care fapta a fost comisa, urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, persoana si conduita faptuitorului.
      Din probe rezulta ca inculpata a invinuit-o mincinos pe partea vatamata B. V. cu privire la savarsirea de catre aceasta a infractiunilor de lovire sau alte violente si amenintare, prev. de art.180,193 Cp.
      Caracterul mincinos al invinuirilor rezulta fara echivoc din situatia faptica retinuta in sentinta penala nr.621/6.10.2006 pron. de Judecatoria Roman, prin care partea vatamata B. V. a fost achitat pentru cele doua fapte imputate cu rea credinta de inculpata.
      Avand in vedere acest comportament ilicit al inculpatei, instanta de recurs, a considerat ca in mod gresit Tribunalul Neamt apreciind ca faptei supusa judecatii,
11 lipseste una din trasaturile de existenta a infractiunii - pericolul social. In atare situatie Curtea a constatat ca solutia de condamnare pronuntata de prima instanta este corecta, retinand de asemenea ca pedeapsa aplicata inculpatei a fost judicios stabilita, atat sub aspectul cuantumului cat si a modalitatii de executare, respectandu-se criteriile prev. de art.72 Cp.
      Actiunile inculpatei de a aduce la cunostinta organelor judiciare despre fapte de natura penala inexistente, punand aceste organe in situatia de a-si irosi timpul sau chiar de a actiona impotriva unei persoane nevinovate, constituie grave atingeri ale valorilor sociale referitoare la infaptuirea justitiei, prezentand cu certitudine gradul de pericol social al unei infractiuni.
      In ceea ce priveste modul de solutionare a laturii civile a cauzei, Curtea a observat ca, instanta de apel a redus intemeiat cuantumul despagubirilor civile cu titlu de daune morale acordate de partii vatamate B. V. de prima instanta, motiv pentru care va mentine cuantumul stabilit de aceasta, insa pentru considerente diferite in parte.
      Instanta de recurs nu impartaseste opinia Tribunalului Neamt referitoare la culpa concurenta a partii civile la savarsirea infractiunii supusa judecatii. Cu toate acestea, tinand cont de natura si gravitatea faptei savarsite de inculpata M. A., Curtea a apreciat ca suma de 1000 de lei, reprezentand daune morale, este indestulatoare pentru repararea integrala a prejudiciului nepatrimonial cauzat partii civile.
       In considerarea celor expuse, constatand ca solutia instantei de apel este injusta, fiind incident cazul de casare prev. de art.385/9 pct. 18 Cpp, Curtea a
      Admis ambele recursuri cu privire la latura penala si civila a cauzei, casand in totalitate decizia recurata si in parte sentinta pronuntata de prima instanta in ceea ce priveste latura civila a cauzei.
      Rejudecand cauza, a redus despagubirile acordate partii civile B. V. cu titlu de daune morale, de la 10.000 lei la 1000 lei si a mentinut dispozitiile penale ale sentintei primei instante.
      Avand in vedere ca decizia instantei de apel, a fost modificata in sensul pronuntarii unei solutii de condamnare a inculpatei, Curtea a respins cererea de acordare a cheltuielilor judiciare formulata de inculpata M. A. prin aparator.