Declaratii necorespunzatoare adevarului facute de martori in fata notarului public in cadrul procedurii succesorale-incadrare juridica.

Sentinta penala nr. 788/ 27.10.2011

Prin Rechizitoriul nr. … din data de …, inregistrat pe rolul instantei la data de … sub numarul 9097/301/2011 Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatului B. N. pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii prev. de art. 292 C.p. si a inculpatului S. B. V. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 C.p.
Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a mai dispus prin rechizitoriu neinceperea urmaririi penale fata de B. N. sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta de art. 215 alin. 1 C.p. si art. 220 alin. 1 C.p. si disjungerea cauzei in vederea continuarii cercetarilor fata de invinuita B. M. sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 260 alin. 1 C.p.
Fapta pentru care inculpatul B. N. a fost trimis in judecata consta in aceea ca la data de … a facut declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public, respectiv ca el si martora C. M. sunt singurii mostenitori ai numitei P.A., in vederea producerii de consecinte juridice si anume eliberarea certificatului de mostenitor ce urma sa fie folosit la vanzarea apartamentului situat in strada …, declaratia facuta servind, potrivit legii, la produceera acestei consecinte juridice.
Fapta pentru care inculpatul S.B.V. fost trimis in judecata consta in aceea ca la data de …, cu ocazia dezbaterii mostenirii numitei P.A. a facut afirmatii mincinoase, respectiv a declarat in calitate de martor in fata notarului public ca o cunoaste pe defuncta P.A. de 20 de ani si nu cunoaste ca aceasta sa fi avut si alti fii in afara de B.N. si C.M., desi stia ca martorul S. G. este fratele inculpatului B.N. si al martorei C. M..
Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti si-a intemeiat rechizitoriul pe urmatoarele mijloace de proba: plangere (filele 11-13 d.u.p.), declaratii martor S.G. (filele 14-22, 24-26 d.u.p.), fotografii si CD (filele 27-36, 233 d.u.p.), certificate de casatorie (filele 41,44 d.u.p.), sentinte civile de divort (filele 42-43, 45 d.u.p.), certificate de nastere (filele 47-49 d.u.p.), contract de vanzare-cumparare (filele 51-52 d.u.p.), declaratie de renuntare la mostenire (fila 53 d.u.p.), documente privind dezbaterea mostenirii (fila 54 d.u.p.), certificat de mostenitor (fila 55 d.u.p.), contract tranzactie (fila 56 d.u.p.), documente privind litigiul civil (filele 60-72, 78-82 d.u.p.), incheiere de inscriere la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti (fila 87 d.u.p.), copii dosar succesoral (filele 91-116 d.u.p.), dosar succesoral in original (filele 118-138 d.u.p.), rapoarte de constatare tehnico-stiintifica (filele 141-148, 150-163 d.u.p.), declaratii martor C.M. (filele 164-172 d.u.p.), declaratii martor T.I. (filele 173-176 d.u.p.), declaratii martor E.L.C. (filele 177-180 d.u.p.), declaratii martor M.D. (filele 181-184 d.u.p.), adresa nr. 1108/15.07.2009 (fila 186 d.u.p.), declaratii invinuita B.M. (filele 188-192 d.u.p.), declaratii invinuit S.B.V. (filele 194-198 d.u.p.), declaratii invinuit B.N. (filele 200-204 d.u.p.), proces-verbal de acte premergatoare (fila 232 d.u.p.).
La dosarul cauzei s-au atasat copii de pe cazierul judiciar al inculpatilor.
In dosarul cauzei s-a constituit parte civila S.G.
Dupa sesizarea instantei inculpatii au precizat ca nu solicita judecarea cauzei conform procedurii prevazute de art. 320/1 C.p.p.
In cadrul cercetarii judecatoresti instanta a procedat la ascultarea inculpatilor, a partii civile S.G. si a martorilor de la urmarirea penala mentionati in rechizitoriu, E.L., B.M., M.D., T.I. si C. M.
Urmare dispozitiilor instantei la dosarul cauzei s-au atasat copii de pe cazierul judiciar al inculpatilor, actualizate.
La termenul de judecata din 20.10.2011 instanta, din oficiu, a pus in discutie pentru inculpatul S.B.V. schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata din infractiunea de marturie mincinoasa prev. de art. 260 alin. 1 C.p. in infractiunea de fals in declaratii prev. de art. 292 C.p.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
In fapt: La data de …, la Biroul Notarial …, in cadrul procedurii succesorale privind mostenirea defunctei P.A., inculpatii B.N. si S.B.V. au facut declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public, respectiv ca B.N. si C. M. sunt singurii mostenitori ai numitei P.A., in vederea producerii de consecinte juridice si anume eliberarea certificatului de unic mostenitor inculpatului B.N., declaratiile facute servind, potrivit legii, la producerea acestei consecinte juridice.
Situatia de fapt retinuta de instanta se intemeiaza pe analiza coroborata a probelor administrate in cauza:
Din declaratiile partii civile S.G. rezulta urmatoarele aspecte pe care instanta le apreciaza ca relevante cauzei: la data de … numita P.A., mama sa, a decedat, lasand ca mostenitori pe cei trei copii ai sai, S.G. (din prima casatorie), B.N. si C.M. (fosta B., din a doua casatorie); la data de … sora sa, C.M., a dat o declaratie in fata notarului prin care a precizat ca renunta la mostenirea mamei sale; ulterior, inculpatul B.N., folosind aceasta declaratie, precum si declaratiile martorilor S.B.V. si B. M., a obtinut certificatul de mostenitor emis de BN …, certificat prin care el (S.G.) a fost exclus de la dezbaterea succesiunii, iar inculpatul B.N. a fost declarat unic mostenitor; el (S.G.) a locuit cu inculpatul B.N. in apartamentul repartizat mamei lor si nu a cunoscut demersurile facute de acesta cu privire la dezbaterea succesiunii; afland de certificatul de mostenitor obtinut de inculpatul B.N. a avut discutii cu inculpatul si cu sora lor, C.M., stabilind sa vanda apartamentul si sa imparta in trei banii obtinuti; in acest sens s-au prezentat la BN … unde au autentificat aceasta intelegere sub denumirea de „contract de tranzactie”; intrucat inculpatul B.N. nu a respectat intelegerea dintre ei, el si sora lor, C. M., l-au chemat in judecata pe inculpatul B. N.; in acest timp inculpatul B.N. a schimbat yala usii de acces in apartament, iar el (S. G.) nu a mai avut acces la apartament; martorul S. B. V. il cunostea pe el (S.G.) si stia ca este fratele inculpatului B. N., astfel ca in mod necorespunzator adevarului a declarat in fata notarului ca inculpatul B. N. nu mai are alti frati in afara numitei C. M.
Din declaratia numitei P.A., autentificata de BNP … sub nr. …, coroborata cu datele ce rezulta din copia actului de identitate al partii civile S.., cu datele ce rezulta din copia extrasului din registrul de casatorie cu privire la casatoria dintre P.A. si B. N., cu datele ce rezulta din copia Sentintei civile nr. 2713/15.05.1984 prin care s-a pronuntat divortul dintre B. A. si B. N., cu datele ce rezulta din copia extrasului din registrul de casatorie cu privire la casatoria dintre P. A. si S. I. si cu datele ce rezulta din copia Sentintei civile nr. 96/13.01.1975 prin care s-a pronuntat divortul dintre S. A. si S. I., rezulta ca S. G., B. N. si C. M. sunt frati si ca S. G. avea domiciliul la adresa mamei sale, respectiv in Bucuresti, …, sector 3.
Din copia contractului de vanzare-cumparare nr. … rezulta ca apartamentul nr. 44 situat in Bucuresti, …, sector 3 era proprietatea numitei P. A.
Din copia certificatului de deces seria .. nr. … emis de Primaria Sector 4 rezulta ca numita P. A. a decedat la data de ….
Din declaratia martorei C. M., autentificata de Biroul Notarial … sub nr. …, rezulta ca aceasta a declarat ca renunta la mostenirea mamei sale P.A. si nu mai are nicio pretentie la averea ei.
Din actele dosarului succesoral rezulta urmatoarele aspecte pe care instanta le apreciaza ca relevante cauzei: inculpatul B. N. s-a adresat Biroului Notarial …, solicitand deschiderea procedurii succesorale privind mostenirea defunctei P.A., cererea fiind inregistrata sub …; in cuprinsul cererii inculpatul B. N. a indicat in calitate de mostenitori prezumtivi pe el si pe sora sa, B. (C.) M. ca renuntatoare, precizand ca declara pe proprie raspundere, cunoscand consecintele prevazute de art. 292 C.p. ca in afara mostenitorilor mentionati nu mai exista altii; la data de …, in fata BN ., numita B. M. a declarat pe proprie raspundere, precizand ca stie consecintele penale pentru declaratii nesincere, ca defuncta P. A. are doi copii din casatoria cu B. N., N. si M., ca nu stie sa fi fost casatorita si cu altcineva si nu stie sa fi avut alti copii in afara acestora; la data de …, in fata BN …, numitul S. B. V. a declarat pe proprie raspundere, precizand ca stie consecintele penale pentru declaratii nesincere, ca defuncta P.A. are doi copii din casatoria cu B.N., N. si M., ca nu stie sa fi fost casatorita si cu altcineva si nu stie sa fi avut alti copii in afara acestora; la data de … BN … a dat incheierea finala in cauza succesiunii privind pe defuncta P. A. constatand ca inculpatul B. N. este singurul mostenitor al acesteia; BN … a emis certificatul de mostenitor legal nr. … conform caruia B. N. este mostenitorul legal al defunctei P. A., iar masa succesorala cuprinde bunul imobil reprezentat de apartamentul nr. 44 situat in Bucuresti, … sector 3; la data de … BN … a dat incheierea de completare nr. … a certificatului de mostenitor, completarea vizand mentiuni cu privire la evaluarea imobilului ce compune masa succesorala.
La data de …, astfel cum rezulta din „contractul de tranzactie” autentificat de BN … sub nr. …, intre inculpatul B. N., partea civila S. G. si martora C.M. s-a incheiat o tranzactie prin care inculpatul B. N. arata ca este de acord sa vanda imobilul nr. 44 situat in Bucuresti, … sector 3, iar pretul sa fie impartit in mod egal intre ei, cei trei frati, precum si ca se obliga sa vanda imobilul in discutie numai in prezenta si cu acrodul celorlalti doi frati.
Din declaratiile coroborate ale martorilor C.M., T. I., E. L. si M.D., acestea coroborandu-se si cu plansele foto atasate dosarului de partea civila S.G., rezulta ca anterior datei de … partea civila S. G. si inculpatul S. B. V. se cunosteau si acesta din urma cunostea faptul ca S. G. este fratele inculpatului B. N.
Din declaratiile date constant de inculpatul B. N. rezulta urmatoarele aspecte pe care instanta le apreciaza ca relevante cauzei: impreuna cu cei doi frati ai sai a hotarat sa dezbata succesiunea mamei lor, defuncta P.A., insa ulterior S. G. le-a spus ca in timp de 6 luni nu va putea dovedi ca are certificat de nastere si nici hotararea de divort prin care sa dovedeasca ca este fiul defunctei; in aceste imprejurari au luat decizia sa mearga la notariat doar B. N. si cu C. M. si sa declare ca doar ei doi sunt mostenitorii defunctei; la data de … a mers la Biroul Notarial … unde a declarat ca ei sunt singurii mostenitori ai defunctei P.A., anterior sora sa, C. M., renuntand la succesiune; fratele sau S. G. cunostea intentia surorii sale C.M. de a renunta la mostenire; ulterior, in lunile iulie-august … toti cei trei frati au fost la notariat si au incheiat un act aditional prin care B. N. se obliga sa vanda apartamentul situat in strada …, urmand ca vanzarea sa se faca in prezenta celorlalti doi frati.
Instanta nu va retine declaratia inculpatului B. N. in sensul ca intre el si ceilalti doi frati, C. M. si S. G., a intervenit o intelegere conform careia au hotarat ca la notariat sa se prezinte doar el si sora sa, intrucat aceasta nu se coroboreaza cu nicio alta proba din dosar si, mai mult, acesta a si recunoscut intr-o declaratie data ulterior (filele 202 - 203 d.u.p.) ca inainte de data de … nu discutase cu S. G.l despre dezbaterea succesiunii. Pe de alta parte instanta apreciaza ca, si daca ar fi fost dovedita existenta unei astfel de intelegeri, aceasta nu prezinta relevanta cu privire la intrunirea elementelor constitutive ale infractiunii de fals in declaratii pentru care inculpatul B. N. a fost trimis in judecata, nefiind de natura a dovedi ca lipseste latura subiectiva sau obiectiva a infractiunii. Pentru a aprecia in acest sens instanta are in vedere ca declaratiile facute de inculpatul B. N. cu privire la faptul ca doar el si C. M. sunt mostenitorii defunctei P. A. sunt declaratii evident necorespunzatoare adevarului, iar faptul ca ar fi existat o intelegere intre cei trei frati pentru a face in mod deliberat astfel de declaratii nu numai ca nu inlatura caracterul nereal al declaratiilor, ci dovedeste chiar o coniventa in eludarea normelor legale pentru atingerea unor interese proprii.
Cu privire la declaratiile date pe parcursul procesului penal de catre inculpatul S. B. V. instanta constata ca acesta a avut o pozitie oscilanta. Astfel, acesta a invederat initial ca la momentul la care a dat declaratia la biroul notarial nu il cunostea pe S. G. si nu avea cunostinta de faptul ca inculpatul B. N. si martora C. M. sa mai fi avut vreun frate. Ulterior, inculpatul S. B. V. a recunoscut ca il cunostea pe S. G. si ca avea cunostinta de faptul ca acesta era fratele inculpatului B. N.
Toate aceste elemente de fapt fundamenteaza convingerea instantei ca inculpatii, cu stiinta, s-au prezentat in fata notarului public si au declarat necorespunzator adevarului ca singurii mostenitori ai defunctei P. A. sunt B. N. si C. M., conditie esentiala pentru eliberarea certificatului de mostenitor pe numele inculpatului B. N., in conditiile in care C.M. a renuntat la mostenire.
Avand in vedere probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, instanta constata ca acesta dovedeste existenta infractiunii de fals in declaratii, intrucat fiecare dintre inculpati a facut declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public, in aceleasi imprejurari – respectiv in cadrul procedurii succesorale privind mostenirea defunctei P.A., cu privire la aceleasi aspecte - respectiv ca B. N. si C. M. sunt singurii mostenitori ai numitei P. A., in vederea producerii aceleiasi consecinte juridice – respectiv obtinerea certificatului de mostenitor de catre inculpatul B.N., iar declaratiile inculpatilor, potrivit legii (art. 69 – art. 85 din Legea 36/1995), servesc producerii acestei consecinte juridice. Instanta mai constata ca acest probatoriu dovedeste ca fiecare dintre inculpati a savarsit fapta cu forma de vinovatie ceruta de lege pentru incriminarea ei ca infractiune.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material consta in facerea unor declaratii ce nu corespund realitatii in fata notarului public, in cadrul procedurii succesorale privind mostenirea, in vederea producerii de consecinte juridice reprezentate de emiterea de catre notar, in baza acestora, a certificatului de mostenitor. Instanta, in acord cu teoria, dar si cu practica in materie, inclusiv cu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, constata ca notarul public se incadreaza in dispozitiile vizate de art. 292 C.p. si cerute pentru existenta infractiunii de fals in declaratii.
Urmarea imediata consta in starea de pericol pentru relatiile sociale referitoare la increderea publica in declaratiile facute oficial, declaratii care, potrivit legii, servesc la producerea unor consecinte juridice. Instanta constata ca intre starea de pericol si actiunea de facere de declaratii ce nu corespund adevarului in fata notarului public exista o legatura de cauzalitate directa.
Sub aspectul laturii subiective, din modul concret in care s-a savarsit fapta de catre fiecare dintre inculpati, rezulta ca acestia au prevazut rezultatul faptei, urmarind producerea lui prin savarsirea faptei, ceea ce denota ca fapta a fost savarsita cu intentie directa, conform art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.p.
Avand in vedere toate elementele mai sus expuse instanta apreciaza ca identitatea dintre fapta concreta savarsita de inculpatul B. N. si fapta concreta savarsita de inculpatul S. B. V. nu poate determina decat o incadrare identica din punct de vedere juridic al acestor fapte, iar aceasta nu poate fi decat cea prevazuta de art. 292 C.p. Pentru a aprecia in acest sens instanta are in vedere si urmatoarele: din actele dosarului nu rezulta ca inculpatul S.B. V. a depus in fata notarului public juramantul cerut de lege pentru un martor; infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 C.p. se refera la fapta martorului care intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase, ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora este intrebat; infractiunea de marturie mincinoasa prevazuta de art. 260 C.p. este prevazuta in Capitolul referitor la infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei, acesta incriminand faptele socialmente periculoase ce se savarsesc pe parcursul desfasurarii activitatii judiciare prin nesocotirea unor obligatii procesuale sau a unor garantii procesuale, impiedicand astfel infaptuirea justitiei; justitia reprezinta o valoare sociala deosebit de importanta, de a carei nestingherita infaptuire depinde intreaga ordine sociala; art. 126 alin. 1 din Constitutia Romaniei arata ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, nefiind prevazut ca se realizeaza si prin activitatea notarului public; rezulta astfel ca infaptuirea justitiei in sensul ei cel mai larg, reprezinta activitatea instantelor judecatoresti de a cauta si de a stabili ceea ce este just in spetele pe care acestea le solutioneaza; Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata, nu prevede nici ea ca notarii publici, in indeplinirea atributiilor de serviciu, infaptuiesc justitia. Nu in ultimul rand instanta constata ca tratamentul sanctionator al infractiunii de marturie mincinoasa este mult mai grav (inchisoare de la unu la 5 ani) decat cel al infractiunii de fals in declaratii (de la 3 luni la doi ani sau amenda). Avand in vedere acestea instanta mai constata ca apare, chiar si din acest punct de vedere, ca nu sunt egali in fata legii din punct de vedere al raspunderii penale, desi au facut aceleasi declaratii necorespunzatoare adevarului in cadrul aceleiasi proceduri, inculpatul B. N. (cel care este beneficiarul direct atat al declaratiilor sale, cat si al celor facute de inculpatul S.B. V. si a carui fapta nu poate fi incadrata juridic decat in art. 292 C.p.) cu inculpatul S.B.V. (cel care a facut aceleasi declaratii necorespunzatoare adevarului ca si inculpatul B. N. si le-a facut pentru a beneficia acesta de ele). Pentru toate aceste argumente instanta constata ca fapta celui care, indiferent de calitatea sa in cadrul procedurii succesorale (mostenitor sau martor cerut de Legea 36/1995), face declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii.
In drept: Fapta inculpatului B. N. constand in aceea ca la data de …, la Biroul Notarial …, in cadrul procedurii succesorale privind mostenirea defunctei P. A., a facut declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public, respectiv ca el si C. M. sunt singurii mostenitori ai numitei P. A., in vederea producerii de consecinte juridice si anume eliberarea certificatului de unic mostenitor inculpatului B.N., declaratiile facute servind, potrivit legii, la producerea acestei consecinte juridice, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, prevazuta de art. 292 C.p.
Fapta inculpatului S. B. V. constand in aceea ca la data de …, la Biroul Notarial …, in cadrul procedurii succesorale privind mostenirea defunctei P. A., a facut declaratii necorespunzatoare adevarului in fata notarului public, respectiv ca B.N. si C. M. sunt singurii mostenitori ai numitei P. A., in vederea producerii de consecinte juridice si anume eliberarea certificatului de unic mostenitor inculpatului B. N., declaratiile facute servind, potrivit legii, la producerea acestei consecinte juridice, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de fals in declaratii, prevazuta de art. 292 C.p.
Instanta, constatand ca prin rechizitoriu s-a dat o incadrare juridica diferita de cea mai sus retinuta cu privire la fapta pentru care inculpatul S.B. V. a fost trimis in judecata, apreciind, pentru argumentele mai sus expuse, ca incadrarea juridica corecta a faptei este in art. 292 C.p., in baza art 334 C.p.p., va schimba incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul S. B. V. a fost trimis in judecata din infractiunea de marturie mincinoasa prev. de art. 260 alin. 1 C.p. in infractiunea de fals in declaratii prev. de art. 292 C.p.
La individualizarea judiciara a pedepselor la care urmeaza sa fie condamnati inculpatii, urmeaza a se tine seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 72 C.p., respectiv limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal (inchisoare de la 3 luni la 2ani sau amenda), gradul de pericol social concret al faptei si modul de savarsire, astfel cum acestea sunt mai sus relevate; circumstantele personale ale celor doi inculpati, inculpatul B. N. avand studii 12 clase, stagiul militar satisfacut, fiind liber profesionist, fara antecedente penale, casatorit, iar inculpatul S. B. V. avand studii 10 clase, stagiul militar satisfacut, ocupatia de sofer, loc de munca la …, este fara antecedente penale, casatorit; imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la retinerea circumstantelor atenuate, instanta retine ca art. 74 C.p. cuprinde imprejurari de fapt care raportate la cauza pendinte (fapta si persoana inculpatului) pot dobandi prin aprecierea instantei valente atenuante. Lipsa antecedentelor penale nu duce la retinerea automata in favoarea inculpatilor a circumstantelor atenuante decat daca acestea reduc in asemenea masura gravitatea faptei in ansamblul sau si il caracterizeaza de o asemenea maniera pe inculpat, incat numai aplicarea unei pedepse sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunea savarsita in concret satisface imperativul justei individualizari a pedepsei. Fata de modul de savarsire a faptei si de pericolul social produs instanta nu va retine circumstantele atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a C.p., apreciind ca in cauza nu se impune nici retinerea vreuneia dintre celelalte circumstante atentuate prev. de art. 74 C.p.
Avand in vedere acestea instanta va dispune condamnarea fiecaruia dintre inculpati la pedeapsa inchisorii de 3 luni pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea in vedere jurisprudenta CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii si cauza Sabou si Parcalab contra Romaniei, precum si decizia LXXIV din 05.11.2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Astfel, sistemul sanctionator nu trebuie sa conduca la compromiterea drepturilor individului, atunci cand o sanctiune apare ca vadit disproportionata fata de gravitatea infractiunii. Instanta retine astfel ca, in cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a apreciat ca orice restrictie a drepturilor electorale trebuie sa fie justificata si sa urmareasca un scop legitim, in special preventia infractiunilor si apararea ordinii publice. Curtea a concluzionat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand in aceste conditii o incalcare a art. 3 Protocol 1 din Conventie. In consecinta, fata de natura si gradul de pericol social al faptei, instanta va interzice fiecaruia dintre inculpati exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen., apreciind ca interzicerea exercitiului dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat pe intreaga durata a executarii pedepsei inchisorii sunt proportionale cu scopul urmarit si raportat la gravitatea infractiunii.
Prin urmare, cu titlu de pedeapsa accesorie, in temeiul art. 71 C.p. instanta va interzice fiecaruia dintre inculpati drepturile prevazute de art. 64 lit. alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. pe intreaga durata a executarii pedepsei principale.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, in raport de criteriile anterior mentionate, tinand cont si de circumstantele personale ale fiecarui inculpat, instanta apreciaza ca scopul pedepsei, astfel cum este prevazut de art. 52 C.pen., va putea fi atins chiar fara privarea de libertate, astfel incat va dispune, in temeiul art. 81 C.p., suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 2 ani si 3 luni stabilit conform art. 82 C.p.
Avand in vedere modalitatea de executare stabilita pentru pedeapsa principala, in baza art. 71 alin. ultim din C.pen., pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In temeiul art. 359 C.pr.pen., instanta va atrage atentia fiecarui inculpat asupra dispozitiilor art. 83 C.p. a caror incalcare poate atrage revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanta constata ca partea civila S. G. s-a constituit parte civila cu suma de 30.000 euro reprezentand lipsa de folosinta a apartamentului in care locuia impreuna cu mama si cu fratii sai, plus contravaloarea efectelor sale personale ce se aflau in casa si care ii apartineau inainte ca fratele sau sa schimbe yala de la apartament si cu suma de 20.000 euro daune morale reprezentand contravaloarea unei compensatii reprezentata de pierderea suferita prin alterarea conditiilor sale de viata.
Instanta, pentru analizarea laturii civile a cauzei, are in vedere conditiile generale ale raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 si urm. din Codul civil, respectiv existenta prejudiciului suferit de partea civila, a faptelor ilicite savarsite de inculpati, a legaturii de cauzalitate intre aceste fapte si prejudiciu, precum si vinovatia inculpatilor in savarsirea faptei.
Avand in vedere acestea, tinand cont de continutul concret al faptelor pentru care inculpatii urmeaza a fi condamnati, instanta constata, pe de o parte, ca nu exista legatura de cauzalitate intre despagubirile materiale si morale (astfel cum au fost ele motivate de partea civila – pentru lipsa de folosinta a apartamentului in care locuia impreuna cu mama si cu fratii sai, pentru contravaloarea efectelor sale personale ce se aflau in casa si care ii apartineau, respectiv contravaloarea unei compensatii reprezentata de pierderea suferita prin alterarea conditiilor sale de viata) solicitate de partea civila si faptele pentru care inculpatii vor fi condamnati, iar pe de alta parte ca, si daca ar fi existat aceasta legatura, despagubirile solicitate nu au fost dovedite prin niciun mijloc de proba. Nu in ultimul rand instanta apreciaza, avand in vedere si obiectul procesului civil inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti sub nr. … (acesta vizeaza alte pretentii decat cele pentru care partea civila S. G. s-a constituit parte civila in prezenta cauza), ca in cauza nu sunt aplicabile cu privire la actiunea civila din prezenta cauza dispozitiile art. 19 al. 4 C.p.p.
In consecinta, intrucat in cauza nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, in temeiul art. 14 rap. la art. 346 al. 1 C.p.p., instanta va respinge, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de partea civila S. G..
Instanta, avand in vedere dispozitiile art. 14 al. 3 lit. a C.p.p. si art. 348 C.p.p., tinand cont de infractiunile pentru care se va dispune condamnarea inculpatilor si de consecintele produse de aceste fapte, va desfiinta in totalitate urmatoarele inscrisuri: cererea formulata de inculpatul B. N. pentru deschiderea procedurii succesorale, cerere inregistrata la Biroul Notarial … sub nr. … (fila 119 din dosarul de urmarire penala); declaratia data de inculpatul S. B. V. la data de … in dosarul succesoral nr. … al Biroului Notarial … (fila 135 din dosarul de urmarire penala); incheierea finala din … data in dosarul succesoral … al Biroului Notarial … (fila 136 din dosarul de urmarire penala); certificatul de mostenitor legal nr. … eliberat de Biroul Notarial … (fila 137 din dosarul de urmarire penala); incheierea de completare nr. … data in dosarul succesoral nr. … al Biroului Notarial … (fila 54 din dosarul de urmarire penala).
In baza art. 191 al. 2 C.p.p., retinand culpa procesuala a inculpatilor in producerea acestora, instanta va obliga fiecare dintre inculpati la plata sumei de 600 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat, ce includ si cheltuielile stabilite prin rechizitoriu.