CERERE DE REVIZUIRE. ART. 322 PCT. 2 TEZELE 1 SI 3 DIN CODUL DE PROCEDURA CIVILA.

SECTIA A II - A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

CERERE DE REVIZUIRE. ART. 322 PCT. 2 TEZELE 1 SI 3 DIN CODUL DE PROCEDURA CIVILA.

- art. 322 pct. 2 tezele 1 si 3 Cod de procedura civila;
- art. 129 alin. 6 Cod de procedura civila.

In conformitate cu prevederile art.322 pct.2 tezele 1 si 3 din Codul de procedura civila: "Revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut _, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut".
Instanta a retinut ca obiectul dedus judecatii, in dosarul nr.3743/111/2012, l-a constituit actiunea formulata de reclamantii Consiliul Local al Municipiului O. - A.I.O. si Municipiul O. prin Primar impotriva paratei  SC C. R&R SRL O., inregistrata pe rolul Tribunalului B. la data de 18.04.2012, prin care s-a solicitat:
1. sa se dispuna incetarea contractelor de concesiune nr. 788/15.05.2003, modificat prin actul aditional din 10.06.2006 si, respectiv, nr. 789/15.05.2003, modificat prin actul aditional din 10.06.2006, incheiate intre Consiliul Local al Municipiului O. prin A.I.O., in calitate de concedent si SC C. R&R SRL O., in calitate de concesionar, cu privire la doua imobile-terenuri intravilane situate in incinta Strandului Municipal, inainte de termenele de expirare a acestora.
2. sa se stabileasca in urma efectuarii unei expertize, suma pe care urmeaza sa o plateasca reclamanta cu titlu de despagubiri, pentru rascumpararea concesiunii.
Actiunea a fost intemeiata in drept pe prevederile art. 57 alin.1 lit. b din OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, art. 69 din HG nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor si art. 8 din contractele de concesiune nr.788/15.05.2003 si 789/15.05.2013.
Prin Decizia nr. 3701/CA/16.10.2013 pronuntata de Curtea de Apel O. in dosarul nr. 3743/111/2012, atacata cu prezenta cerere de revizuire, a fost admis ca fondat recursul declarat de recurentii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar, in contradictoriu cu intimatele-parate SC C. SRL si Regia Autonoma de Piete, Agrement si Salubritate O. impotriva sentintei nr. 2869/CA din 04.04.2013 pronuntata de Tribunalul B., care a fost  modificata in parte in sensul  ca  a fost admisa actiunea  precizata a reclamantilor Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar si, in consecinta, instanta de recurs a constatat incetate contractele de concesiune nr. 788/15.05.2003 si 789/15.05.2003. Totodata, au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei recurate referitoare la respingerea exceptiei de inadmisibilitate a actiunii si  a aplicarii prevederilor art. 246 Cod procedura civila, prin faptul ca s-a luat act de renuntarea reclamantilor la capatului 2 de cerere privind efectuarea unei expertize de specialitate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a avut in vedere, pe de o parte cererea de renuntare a reclamantilor la judecarea capatului 2 de cerere, depusa la dosarul tribunalului la data de 02.04.2013 (fila 216 dosar fond), iar pe de alta parte, imprejurarea ca  fata de termenii lipsiti de echivoc in care a fost redactata clauza referitoare la durata concesiunii, stipulandu-se expres in cifre si litere ca aceasta este de 10 ani, coroborat cu faptul ca parata a platit redeventa incepand cu anul 2003, incetarea contractelor de concesiune a intervenit la data de 15.05.2013, referirea la data de 15.05.2015 fiind o simpla eroare materiala strecurata in cuprinsul celor doua contracte.
De asemenea, instanta de recurs a retinut, referitor la despagubirea prevazuta a fi platita in favoarea concesionarului pentru ipoteza in care intervine  cazul de incetare a  concesiunii pentru ca interesul local o impune (art. 8.1 lit. b) si h) din contractele de concesiune),  ca in speta nu se mai impunea cuantificarea acesteia, cum in mod gresit a retinut prima instanta, in contextul in care, prin inscrisul depus la fila 217 dosar de fond, reclamantul si-a manifestat in mod expres disponibilitatea de a permite executarea contractelor fara intrerupere pentru intreaga perioada pentru care au fost incheiate, respectiv 10 ani, perioada care urma sa expire la data de 15.05.2013. Or, ignorand faptul ca parata urma sa ramana in folosinta terenului concesionat si a investitiei realizate pe acesta pana la ajungerea la termen a celor doua contracte, parata aflandu-se in posesia terenului concesionat si la data solutionarii recursului, dovada in acest sens reprezentand-o plata redeventei aferenta trimestrului IV 2013, prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica, respingand actiunea pe considerentul ca incetarea celor doua contracte inainte de termen nu poate fi dispusa in lipsa unei despagubiri platita concesionarului.
Raportat la cele expuse mai sus, instanta de revizuire a considerat ca sunt neintemeiate sustinerile revizuientei cu privire la depasirea de catre instanta de recurs a limitei cu care a fost investita, pronuntandu-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut si dand mai mult decat s-a cerut, dispozitiile art. 322 punctul 2 si  art. 129 alin. 6 din  Cod procedura civila, nefiind incidente in speta.
Asfel, prin recursul declarat, recurentii reclamanti au solicitat admiterea acestuia ca fondat si modificarea sentintei  nr. 2869/CA/ 04.04.2013 a Tribunalului B. in sensul  admiterii actiunii formulate si precizate prin  renuntarea la capatul 2 de cerere privind efectuarea expertizei de stabilire a despagubirilor datorate pentru rascumpararea concesiunii, in motivarea precizarii de actiune mentionandu-se ca prin semnarea contractelor de concesiune parata intimata si-a insusit toate drepturile si obligatiile care decurg din acestea, respectiv parata, prin acordul de vointa manifestat in sensul semnarii actelor juridice, a luat cunostinta si a fost de acord cu prevederile acestora cu privire la toate aspectele, printre care si cele cu privire la incetarea contractelor prin ajungere la termen.
 Drept urmare, avand in vedere derularea evenimentelor de la data introducerii cererii de chemare in judecata, instanta de revizuire constata ca intimatii reclamanti, prin precizarea de actiune, au investit instanta cu solutionarea cererii privind incetarea contractelor de concesiune.
In ceea ce priveste afirmatiile revizuientei cu privire la lipsa administrarii probatoriului si a dezbaterilor referitoare la data incetarii contractelor de concesiune, instanta le-a apreciat ca fiind nejustificate.
 Din probele de la dosarul de fond rezulta ca prin intampinare parata si-a precizat pozitia cu privire la data inceperii si a incetarii contractelor de concesiune, depunand o serie de acte (Autorizatia de construire nr.600/24.03.2004, Procesul verbal de receptie din luna octombrie 2006, Autorizatia de luare in folosinta din 05.01.2007)  iar pe parcursul solutionarii pe fond a cauzei, intimatii reclamanti au depus si ei o serie de acte cu privire la data inceperii si data incetarii contractelor de concesiune, sustinand si oral in fata instantei cele cuprinse in actele depuse in probatoriu.
Mai mult, la dezbaterea fondului cauzei in fata primei instante, la termenul din 02.04.2013, parata si-a sustinut intampinarea solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata, reiterand astfel punctul de vedere exprimat cu privire la data intrarii in vigoare a contractelor, durata acestora, precum si data expirarii lor.

Decizia nr. 417/CA/10.03.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II -a civila,  de contencios administrativ si fiscal.
Dosar 3743/111/CA/2012*

Prin decizia 3701/16.10.2013 Curtea de Apel O. a admis ca fondat recursul declarat de recurentii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar in contradictoriu cu intimatele-parate SC C. SRL O. si Regia Autonoma de Piete, Agrement si Salubritate O. impotriva Sentintei nr. 2869/CA din 04.04.2013 pronuntata de Tribunalul B., pe care o modifica in parte, in sensul ca:
A admis actiunea precizata de reclamantii Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar si, in consecinta:
A constatat incetate contractele de concesiune nr. 788/15.05.2003 si 789/15.05.2003.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Fara cheltuieli de judecata in recurs.
Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele :
La data de 15.05.2003, intre Consiliul Local al Municipiului O. prin Administratia Patrimoniului Imobiliar, in calitate de concedent, si SC C. R&R SRL, in calitate de concesionar, s-au incheiat contractele de concesiune nr. 788/2013 si 789/2013, avand ca obiect suprafata de 163 mp din parcela cu nr. top. 1349/13 O., respectiv suprafata de 163 mp din parcela cu nr. top. 1349/14 O..
La art. 2 din ambele contracte s-a prevazut durata concesiunii ca fiind de 10 ani, dupa care se precizeaza ca cele doua contracte intra in vigoare la data de 15.05.2003 si expira la data de 15.05.2015. 
Contrar celor retinute de instanta de fond, instanta de recurs a apreciat ca nu exista nici o ambiguitate legata de data expirarii celor doua contracte. Din clauza inserata la art. 2 rezulta fara echivoc faptul ca durata concesiunii este de 10 ani si cum contractele au intrat in vigoare la data de 15.05.2003 este neindoielnic faptul ca ele au expirat la data de 15.05.2013, referirea la data de 15.05.2015 fiind o simpla eroare materiala strecurata in cuprinsul celor doua contracte.
Relevant in legatura cu derularea celor doua contracte este faptul ca parata a platit redeventa inca de la data incheierii acestora, astfel incat nu pot fi primite alegatiile acesteia in sensul ca cele doua contracte si-ar fi produs efectele la o data ulterioara semnarii acestora,  respectiv aceea a finalizarii investitiei pentru care a avut loc concesiunea.
De altfel, sustinerile paratei sunt contradictorii. Pe de o parte, parata afirma ca cele doua contracte au intrat in vigoare in anul 2005, intrucat pana la acel moment terenul nu putea fi folosit in scopul pentru care a fost concesionat, parata concesionand terenul in vederea construirii unui spatiu comercial, iar pe de alta parte, tot parata precizeaza ca luarea in folosinta a constructiei a avut loc in anul 2007, astfel incat, urmand rationamentul reclamantei, incetarea contractelor ar fi trebuit sa intervina abia in anul 2007.
Fata de termenii lipsiti de echivoc in care a fost redactata clauza referitoare la durata concesiunii, stipulandu-se expres in cifre si litere ca aceasta este de 10 ani, coroborat cu faptul ca parata a platit redeventa incepand cu anul 2003, instanta de recurs retine ca incetarea celor doua contracte a intervenit la data de 15.05.2013.
Intemeiate sunt si criticile referitoare la cele retinute de prima instanta in legatura cu necesitatea stabilirii unei juste si prealabile despagubiri in favoarea paratei.
Actiunea reclamantilor a fost inregistrata pe rolul Tribunalului B. la data de 18.04.2012, acestia solicitand a se dispune incetarea contractelor de concesiune nr. 788/15.05.2003 si 789/15.05.2003 si stabilirea sumei cuvenita paratei cu titlu de despagubire.
In fapt, cererea era intemeiata pe necesitate degrevarii de sarcini a terenurilor concesionate in vederea demararii investitiei "C. W. T. N. O.", iar in drept pe dispozitiile art. 57 alin. 1 lit. b din OUG nr. 54/2006, art. 69 din H.G. nr. 216/1999 si art. 8 din contractele de concesiune.
Dispozitiile art. 57 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 54/2006 nu sunt aplicabile celor doua contracte de concesiune, acestea fiind incheiate sub imperiul Legii nr. 219/1998.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 219/1998, incetarea contractului de concesiune poate avea loc in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului, iar potrivit art. 69 din H.G. nr. 219/1999,  in situatia denuntarii contractului in conditiile  art. 35 lit. b) din lege,  partile vor stabili cuantumul despagubirilor datorate concesionarului si modul de plata a acestora, iar in caz de dezacord, acestea vor fi stabilite de instanta judecatoreasca sau, dupa caz, de instanta arbitrala precizata prin contract.
Si in contractele de concesiune incheiate intre partile din prezenta cauza sunt prevazute la art. 8.1, lit. b si h  doua clauze de incetare intemeiate pe interesul national sau local, dupa cum urmeaza:
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in favoarea concesionarului;
h) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin rascumpararea concesiunii, care se poate face numai prin act administrativ al organului care a aprobat concesiunea, la propunerea concedentului; in acest caz se va intocmi o documentatie tehnico-economica in care se va stabili pretul rascumpararii. In aceasta situatie de incetare a concesiunii nu se percep daune.
Realizarea investitiei "C. W. T. N. O." este incontestabil o lucrare de interes pentru comunitatea locala, astfel incat cererea reclamantilor de a se dispune incetarea contractelor pentru ca interesul local o impune este justificata.
Cat priveste despagubirea prevazuta a fi platita in favoarea concesionarului pentru ipoteza in care intervine acest caz de incetare a  concesiunii, instanta de recurs apreciaza ca in speta nu se mai impunea cuantificarea acesteia, cum in mod gresit a retinut prima instanta, in contextul in care, prin inscrisul depus la fila 217 dosar de fond, reclamantul si-a manifestat in mod expres disponibilitatea de a permite executarea contractelor fara intrerupere pentru intreaga perioada pentru care au fost incheiate, respectiv 10 ani, perioada care urma sa expire la data de 15.05.2013.
Or, ignorand faptul ca parata urma sa ramana in folosinta terenului concesionat si a investitiei realizate pe acesta pana la ajungerea la termen a celor doua contracte, parata aflandu-se in posesia terenului concesionat si la data solutionarii recursului, dovada in acest sens reprezentand-o plata redeventei aferenta trimestrului IV 2013, prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica, respingand actiunea pe considerentul ca incetarea celor doua contracte inainte de termen nu poate fi dispusa in lipsa unei despagubiri platita concesionarului.
In consecinta, in temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 punct 9 si 3041 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul si a modificat in parte sentinta recurata, in sensul admiterii actiunii precizate de reclamanti si a constatarii incetarii contractelor de concesiune nr. 788/15.05.2003 si 789/15.05.2003.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei recurate, luandu-se totodata act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuienta SC C. SRL solicitand admiterea cererii de revizuire, modificarea decizie atacate, in sensul respingerii recursului.
Apreciaza hotararea pronuntata in recurs ca nelegala, considerand ca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut si a dat mai mult decat s-a cerut, motive de revizuire prevazute de art. 322 pct. 2 Cod de procedura civila.
Instanta de recurs si-a depasit limitele cu care a fost investita, pronuntandu-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut si dand mai mult decat s-a cerut. Astfel, desi nu a fost investita cu o cerere de constatare a incetarii contractelor prin ajungere la termen, ea dispune in acest sens.
Mai mult, cu privire la data incetarii contractelor nu s-a administrat probatiune si nu a avut loc vreo dezbatere a cauzei, deoarece la data pronuntarii hotararii de prima instanta oricum nu erau indeplinite conditiile incetarii contractelor chiar si in varianta sustinuta de reclamanta. Astfel, de la data pronuntarii hotararii si pana la data la care reclamanta sustine ca contractul inceteaza (15.05.2013) mai era o luna si jumatate. In cazul incetarii contractului inainte de termen, trebuia calculata si achitata rascumpararea concesiunii chiar si pentru acest interval de timp, lucru care insa nu a avut loc.
Instanta de fond a solutionat in mod corect cauza, apreciind ca rascumpararea concesiunii in cazul incetarii intempestive a contractului este obligatorie, indiferent de durata de timp ramasa pana la expirarea acestuia. Avand in vedere ca nu a fost stabilit cuantumul despagubirii cuvenit pentru aceasta perioada, reclamanta renuntand in mod expres la acest capat de cerere, actiunea a fost respinsa in mod intemeiat, fara a mai fi pusa in discutie data incetarii celor doua contracte.
Avand in vedere ca nu s-a administrat probatiune si nu a avut loc o dezbatere cu privire la data incetarii contractelor, desi cu privire la acest aspect sustinerile partilor erau diferite, solutia instantei de recurs de constatare a incetarii acestora la data de 15.05.2013 aparam plus ca nelegala.
In drept a invocat disp. art. 322 pct. 2 Cod de procedura civila.
Municipiul O., prin Primar si Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. prin intampinare a solicitat respingerea ca inadmisibila a cererii de revizuire .
Apreciaza hotararea judecatoreasca a carei revizuire se solicita ca fiind perfect legala si temeinica si considera ca cele invocate de revizuient cu privire la depasirea de catre instanta de recurs a limitei cu care a fost investita, pronuntandu-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut si dand mai mult decat s-a cerut nu se incadreaza in sfera motivului prevazut de dispozitiile art. 322 punct 2, Cod de procedura civila, aceste dispozitii nefiind incidente in speta.
De asemenea apreciaza ca cele invocate de catre revizuenta in sustinerea temeiniciei cererii cu privire la lipsa administrarii probatoriului si a dezbaterilor referitoare la data incetarii contractelor, sunt total nefondate .
Prin intampinarea depusa la solutionarea pe fond a cauzei, revizuenta a solicitat respingerea cererii ca fiind nefondata. In motivarea in fapt si in drept a acestei solicitari, revizuenta a facut un istoric, respectiv si-a prezentat opinia, cu privire data inceperii si data incetarii contractelor de concesiune, raportat la o serie de acte, pe care de altfel le-a si depus in probatiune.
Pe parcursul solutionarii pe fond a cauzei intimata a depus o serie de acte, cu privire la data inceperii si data incetarii contractelor de concesiune, sustinand si oral in fata instantei cele cuprinse in actele depuse in probatoriu.
La termenul de judecata din data de 02.04.2013, acordand cuvantul pe fondul cauzei, revizuenta si-a sustinut intampinarea, solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata, reiterand astfel punctul de vedere exprimat cu privire la data intrarii in vigoare a contractelor, durata acestora precum si data expirarii lor.
Fata de aceste aspecte, apreciaza ca sustinerile revizuentei cu privire la faptul ca au lipsit atat administrarea probatoriului cat si dezbaterile referitoare la data incetarii contractelor, sunt total nefondate.
Avand in vedere si istoricul privind derularea evenimentelor de la data promovarii cererii de chemare in judecata, in mod temeinic a fost precizata actiunea, investind astfel instanta cu solutionarea cererii privind incetarea contractului de concesiune, asa cum in mod temeinic a retinut acest aspect instanta investita cu solutionarea pe de fond a dosarului nr. 3742/111/2012 in contradictoriu cu SC D. SRL.
In drept a invocat prevederile art. 115 Cod de procedura civila.
Examinand cererea de revizuire declarata de revizuienta SC C. R&R SRL O., instanta a apreciat-o ca fiind neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
In conformitate cu prevederile art.322 pct.2 tezele 1 si 3 din Codul de procedura civila: "Revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut _, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut".
Instanta a retinut ca obiectul dedus judecatii, in dosarul nr.3743/111/2012, l-a constituit actiunea formulata de reclamantii Consiliul Local al Municipiului O. - A.I.O. si Municipiul O. prin Primar impotriva paratei  SC C. R&R SRL O., inregistrata pe rolul Tribunalului B. la data de 18.04.2012, prin care s-a solicitat:
1. sa se dispuna incetarea contractelor de concesiune nr. 788/15.05.2003, modificat prin actul aditional din 10.06.2006 si, respectiv, nr. 789/15.05.2003, modificat prin actul aditional din 10.06.2006, incheiate intre Consiliul Local al Municipiului O. prin A.I.O., in calitate de concedent si SC C. R&R SRL O., in calitate de concesionar, cu privire la doua imobile-terenuri intravilane situate in incinta Strandului Municipal, inainte de termenele de expirare a acestora.
2. sa se stabileasca in urma efectuarii unei expertize, suma pe care urmeaza sa o plateasca reclamanta cu titlu de despagubiri, pentru rascumpararea concesiunii.
Actiunea a fost intemeiata in drept pe prevederile art. 57 alin.1 lit. b din OUG nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, art. 69 din HG nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor si art. 8 din contractele de concesiune nr.788/15.05.2003 si 789/15.05.2013.
Prin Decizia nr. 3701/CA/16.10.2013 pronuntata de Curtea de Apel O. in dosarul nr. 3743/111/2012, atacata cu prezenta cerere de revizuire, a fost admis ca fondat recursul declarat de recurentii-reclamanti Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar, in contradictoriu cu intimatele-parate SC C. SRL si Regia Autonoma de Piete, Agrement si Salubritate O. impotriva sentintei nr. 2869/CA din 04.04.2013 pronuntata de Tribunalul B., care a fost  modificata in parte in sensul  ca  a fost admisa actiunea  precizata a reclamantilor Consiliul Local al Municipiului O. - Administratia Imobiliara O. si Municipiul O. prin Primar si, in consecinta, instanta de recurs a constatat incetate contractele de concesiune nr. 788/15.05.2003 si 789/15.05.2003. Totodata, au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei recurate referitoare la respingerea exceptiei de inadmisibilitate a actiunii si  a aplicarii prevederilor art. 246 Cod procedura civila, prin faptul ca s-a luat act de renuntarea reclamantilor la capatului 2 de cerere privind efectuarea unei expertize de specialitate.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a avut in vedere, pe de o parte cererea de renuntare a reclamantilor la judecarea capatului 2 de cerere, depusa la dosarul tribunalului la data de 02.04.2013 (fila 216 dosar fond), iar pe de alta parte, imprejurarea ca  fata de termenii lipsiti de echivoc in care a fost redactata clauza referitoare la durata concesiunii, stipulandu-se expres in cifre si litere ca aceasta este de 10 ani, coroborat cu faptul ca parata a platit redeventa incepand cu anul 2003, incetarea contractelor de concesiune a intervenit la data de 15.05.2013, referirea la data de 15.05.2015 fiind o simpla eroare materiala strecurata in cuprinsul celor doua contracte.
De asemenea, instanta de recurs a retinut, referitor la despagubirea prevazuta a fi platita in favoarea concesionarului pentru ipoteza in care intervine  cazul de incetare a  concesiunii pentru ca interesul local o impune (art. 8.1 lit. b) si h) din contractele de concesiune),  ca in speta nu se mai impunea cuantificarea acesteia, cum in mod gresit a retinut prima instanta, in contextul in care, prin inscrisul depus la fila 217 dosar de fond, reclamantul si-a manifestat in mod expres disponibilitatea de a permite executarea contractelor fara intrerupere pentru intreaga perioada pentru care au fost incheiate, respectiv 10 ani, perioada care urma sa expire la data de 15.05.2013. Or, ignorand faptul ca parata urma sa ramana in folosinta terenului concesionat si a investitiei realizate pe acesta pana la ajungerea la termen a celor doua contracte, parata aflandu-se in posesia terenului concesionat si la data solutionarii recursului, dovada in acest sens reprezentand-o plata redeventei aferenta trimestrului IV 2013, prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica, respingand actiunea pe considerentul ca incetarea celor doua contracte inainte de termen nu poate fi dispusa in lipsa unei despagubiri platita concesionarului.
Raportat la cele expuse mai sus, instanta de revizuire a considerat ca sunt neintemeiate sustinerile revizuientei cu privire la depasirea de catre instanta de recurs a limitei cu care a fost investita, pronuntandu-se asupra unor lucruri care nu s-au cerut si dand mai mult decat s-a cerut, dispozitiile art. 322 punctul 2 si  art. 129 alin. 6 din  Cod procedura civila, nefiind incidente in speta.
Asfel, prin recursul declarat, recurentii reclamanti au solicitat admiterea acestuia ca fondat si modificarea sentintei  nr. 2869/CA/ 04.04.2013 a Tribunalului B. in sensul  admiterii actiunii formulate si precizate prin  renuntarea la capatul 2 de cerere privind efectuarea expertizei de stabilire a despagubirilor datorate pentru rascumpararea concesiunii, in motivarea precizarii de actiune mentionandu-se ca prin semnarea contractelor de concesiune parata intimata si-a insusit toate drepturile si obligatiile care decurg din acestea, respectiv parata, prin acordul de vointa manifestat in sensul semnarii actelor juridice, a luat cunostinta si a fost de acord cu prevederile acestora cu privire la toate aspectele, printre care si cele cu privire la incetarea contractelor prin ajungere la termen.
 Drept urmare, avand in vedere derularea evenimentelor de la data introducerii cererii de chemare in judecata, instanta de revizuire constata ca intimatii reclamanti, prin precizarea de actiune, au investit instanta cu solutionarea cererii privind incetarea contractelor de concesiune.
In ceea ce priveste afirmatiile revizuientei cu privire la lipsa administrarii probatoriului si a dezbaterilor referitoare la data incetarii contractelor de concesiune, instanta le-a apreciat ca fiind nejustificate.
 Din probele de la dosarul de fond rezulta ca prin intampinare parata si-a precizat pozitia cu privire la data inceperii si a incetarii contractelor de concesiune, depunand o serie de acte ( Autorizatia de construire nr.600/24.03.2004, Procesul verbal de receptie din luna octombrie 2006, Autorizatia de luare in folosinta din 05.01.2007 )  iar pe parcursul solutionarii pe fond a cauzei, intimatii reclamanti au depus si ei o serie de acte cu privire la data inceperii si data incetarii contractelor de concesiune, sustinand si oral in fata instantei cele cuprinse in actele depuse in probatoriu.
Mai mult, la dezbaterea fondului cauzei in fata primei instante, la termenul din 02.04.2013, parata si-a sustinut intampinarea solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata, reiterand astfel punctul de vedere exprimat cu privire la data intrarii in vigoare a contractelor, durata acestora, precum si data expirarii lor.
In consecinta, in baza considerentelor expuse, in temeiul prevederilor art. 327 Cod procedura civila, cu raportare la prevederile art. art.322 pct.2 tezele 1 si 3 din acelasi cod, instanta a respins ca nefondata cererea de revizuire formulata de  revizuienta SC C. R&R SRL O. impotriva Deciziei nr. 3701/16.10.2013 a  Curtii de Apel O..
Fara cheltuieli de judecata in revizuire.