Revizuire plangere contraventionala

Sentinta civila nr. 1004/28.06.2012 – Materie civila – Revizuire plangere contraventionala

I N S T A N T A

Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub numarul 643/188/2012 petentul TC a solicitat, in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt, revizuirea sentintei civile nr. XXX pronuntata de Judecatoria Bicaz.
In motivare a aratat ca, la data de 28.11.2009 a fost sanctionat contraventional prin procesul-verbal seria AP nr. 319102, in lipsa sa, cu amenda in cuantum de 1500 de lei, conform dispozitiilor art. 3 al. 1 din Legea 61/1991.
Intrucat a fost internat la SJU Neamt, Centrul de sanatate mentala, in perioada 28.11.2009 - 08.12.2009, procesul-verbal a fost intocmit in lipsa si nu i-a fost comunicat.
In momentul in care a fost la Primaria orasului XXX pentru eliberarea unei adeverinte i s-a comunicat ca figureaza in baza de date cu amenda contestata, motiv pentru care a formulat plangerea contraventionala. Abia in acel moment a intrat in posesia unei copii de pe procesul-verbal atacat, asa cum rezulta din Adeverinta nr. 3369 din data de 09.04.2012 pe care o depune in copie la dosarul cauzei.
Judecatoria Bicaz a respins plangerea contraventionala ca fiind tardiv introdusa prin pronuntarea asupra unei exceptii care nu a fost invocata de nici una din partile dosarului, fiind aplicabile dispozitiile art. 322 pct. 2 prima teza C.pr.civ.
Astfel, instanta de fond arata ca prin intampinarea depusa la dosar intimatul a invocat exceptia tardivitatii plangerii, ca este pe deplin lamurita asupra acesteia si i se pune in vedere sa formuleze aparari fata de intampinare. Precizeaza urmatoarele: in primul rand, intimatul nu a invocat exceptia tardivitatii formularii plangerii contraventionale prin intampinare, ci a solicitat respingerea acesteia ca nefondata; in al doilea rand, duplicatul de pe intampinare nu i-a fost comunicat, fiindu-i incalcat dreptul la aparare; in al treilea rand, desi se retine ca i s-a pus in vedere sa formulez aparari pe o exceptie care nu a fost invocata de intimat, nu i s-a dat cuvantul pe exceptie, incalcandu-i-se, din nou, dreptul la aparare.
Apreciaza ca instanta s-a pronuntat asupra unui lucru ce nu s-a cerut, fiind aplicabile dispozitiile art. 322 pct. 2 prima teza din Codul de procedura civila.
In ceea ce priveste introducerea in termen a cererii de revizuire, a demarat procedura in cadrul termenul de o luna de la comunicarea hotararii, conform art, 324 al. 1 pct. 1 C.pr.civ.
Intimata a formulat intampinare solicitand respingerea cererii ca inadmisibila.
Analizand conditiile de admisibilitate ale cererii de revizuire raportat la motivul invocat de catre revizuient, constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 322 pct. 2 C.pr.civ., este admisibila revizuirea unei sentinte civile irevocabile daca instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, sau s-a dat mai mult decat s-a cerut.
Ipoteza are in vedere situatia in care instanta nu respecta dispozitiile art. 129 alin. 6 C.pr.civ., respectiv de a se pronunta asupra obiectului cererii deduse judecatii. Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege pretentia concreta a reclamantului – petentului in speta, in cazul plangerilor contraventionale acesta reprezentandu-l verificarea legalitatii si temeiniciei actului constatator atacat.
Ipoteza nu are in vedere situatia invocata de petent, aceea cand instanta se pronunta din oficiu asupra unei exceptii, mai ales ca, in ipoteza vizata exceptia tardivitatii introducerii plangerii se invoca si din oficiu. Potrivit dispozitiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor instanta este obligata sa verifice daca plangerea este introdusa in termen; eroarea materiala strecurata in cuprinsul sentintei, in sensul ca exceptia tardivitatii a fost invocata de catre intimata, nu afecteaza cu nimic solutia pronuntata, instanta fiind in drept sa invoce exceptia si din oficiu, petentul avand dreptul si obligatia de a se prezenta in instanta pentru a-si conduce propriul proces.