Achitare pentru taiere ilegala de arbori

Sentinta penala nr. 140/10.08.2011 – Materie penala – Achitare pentru taiere ilegala de arbori
I N S T A N T A,

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bicaz din 22.03.2010 inregistrat la Judecatoria Bicaz s-a pus in miscare actiunea penala si a fost trimis in judecata inculpatul DI   pentru savarsirea infractiunilor prevazuta de 108 alin 1 lit d din Legea nr. 46/2008.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, in fapt, ca inculpatul, in perioada noiembrie 2007 – martie 2008 , a taiat fara drept de pe terenul cu vegetatie forestiera apartinand soacrei sale DD , teren situat in punctul B , comuna DAMUC jud NEAMT ,15 arbori de esenta rasinoasa , rezultand un prejudiciu in cuatum de 5583 lei , conform calculului valoric al masei lemnoase exploatate ilicit.
La retinerea situatiei de fapt expuse au fost avute in vedere probele administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: declaratiile partii vatamate, proces-verbal de cercetare la fata locului, carnet de inventariere, copiile titlurilor de proprietate, declaratiile martorilor DD , OS , PV, GJ si LI . Invinuitul a negat savarsirea faptelor retinute in sarcina sa.
In cursul judecatii s-a procedat la audierea inculpatului (fila 51), acesta nerecunoscand fapta retinuta in sarcina sa. Au fost audiati martorii din licrari , declaratiile acestora fiind atasate la dosar .
Analizand probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si judecatii instanta  retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 05.11.2009, organele de politie din cadrul Postului de Politie Damuc- IPJ Neamt, insotiti de catre organele silvice abilitate, s-au deplasat in proprietatea numitei DD  din punctul C , sat TREI FANTANI, de pe raza comunei Damuc, jud. Neamt, unde au identificat si marcat cu ciocanul silvic triunghiular avand seria AP 08-33 , un numar de 15 cioate, esenta rasinoase, specia molid si brad, cioate rezultand in urma taierilor ilegale de arbori de pe picior, in stare verde. Conform procesului verbal de conducere la cioata  terenul de pe care au fost taiati arborii este identificat dupa cum urmeaza UP V- UA 93 J . Actul procedural amintit mai sus a fost incheiat in teren  fara a fi semnat de martori asistenti , nerespectandu-se prevederile legale in acest sens , in aceste conditii existand suspiciuni cu privire la impartialitatea constatarilor. Mai mult , nu exista dovada convocarii perosnei suspectate de comiterea infractiunii pentru data de 05.11.2009 , cu ocazia deplasarii in teren a organelor silvice . Actul de inspectie de fond a fost intocmit la aceeasi data de catre PV  , consilier superior ITRSV si OS  , padurar. Acestia au concluzionat ca , vazand  titlul de proprietate  nr 23/346/2007 eliberat in baza procesului verbal de punere in posesie nr. 395/21.03.2007  DD , soacra inculpatului este proprietar al terenului de pe care au fost exploatati arborii .  Cele doua acte de constatare efectuate de organele abilitate nu contin nici macar o apreciere aproximativa cu privire la vechimea cioatelor identificate in teren. In   anexa unu a actului de inspectie nr 4666/06.11.2009  reprezentand calculul pagubei provenite din taieri ilegale de arbori se mentioneaza ca valoarea pagubei s-a dublat conform art 105 alin 2  din L  46 /2008 intrucat padurea aflata in proprietatea numitei DD  se incadreaza prin amenajamentul silvic in grupa unu functionala. Aceasta afirmatie nu poate fi primita cel putin din trei motive.
               In conformitate cu prevederile Codului Silvic si in raport de functiile pe care le indeplinesc pentru realizarea obiectivelor generale, economice si sociale, padurile se incadreaza in doua grupe functionale. In grupa unu functionala sunt incluse  paduri cu functii speciale de protectie a apelor, solului, obiectivelor de interes national,  de ameliorare a climei si paduri pentru recreere, paduri pentru ocrotire a genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii. Nu exista la dosarul cauzei nici o dovada – de exemplu un extras de amenajament silvic -ca terenul de pe care au fost exploatati arborii face parte din aceasta categorie , fapt ce ar justifica dublarea prejudiciului . Al doilea argument se refera la imposibilitatea legala ca acest teren sa aiba destinatia indicata in actul de inspectie fapt ce ar contraveni prevederilor art 24 din Legea 1/2000  . Mai mult in  procesul verbal de punere in posesie numarul 395/21.03.2007  anexat la fila 8 DUP la rubrica categorii de terenuri nu este indicat ca terenul ar face parte din grupa 1 functionala , atestandu-se doar ca este teren forestier inscris in amenajamentul silvic .                  
                 Prejudiciul rezultat in urma savarsirii faptei este un element constitutiv  de natura sa determine existenta infractiunii , iar instanta constata ca prin fisa de calcul existenta la dosar fila 6 , determinarea cuantumului acestuia nu s-a facut pe criterii bine determinate si neindoielnic indicate de organele silvice .
                  Fiind audiat pe situatia de fapt  martorul OS , padurar , cel care a semnat si procesul verbal de conducere la cioata a declarat ca “ dupa primele opinii ( fara sa se inteleaga de cine au fost exprimate ) arborii au fost t[ia’I ]n perioada noiembrie-martie 2008 de catre DI “ . In aceeasi declaratie martorul precizeaza insa ca “ nu l-am vazut niciodata pe DI  doborand arbori la pamant de pe picior ci l-am gasit in acea proprietate strangand varfuri de foc.” Mai departe in declaratie martorul, in calitate de specialist  indica metoda prin care a ajuns la concluziile privind vechimea cioatelor si autorul faptei indicand ca “altcineva in afara de DI  nu avea cum sa taie arborii”.  Declaratiile acestui martor se coroboreaza cu cele ale martorei DD  care a indicat ca inculpatul, caruia martora in calitate de soacra i-a donat , fara a intocmi acte terenul de pe care au fost exploatati arborii , a adus acasa , de fiecare data doar lemne putrede pentru foc .
              La  data de 26.08.2009, in timp ce transporta material lemnos petru care nu a putut prezenta documente justificative a fost surprins de o patrula din cadrul Postului de Jandarmi Montani Rosu - IJ.J. Harghita, formata din plutonier LI  si GJ , sergent major VI , insotiti de lucratorul operativ AZ, sef paza la APN Cheile Bicazului- Hasmas; neavand competenta teritoriala acestia, nu au putut constata in sarcina inculpatului  savarsirea vreunei fapte ilicite, dar au intocmit rapoarte, in exercitarea atributiilor de serviciu.
                    Fiind audiati in cauza, in calitate de martori, persoanele mentionate in paragraful anterior , au invederat instantei ca ,la data respectiva, in exercitarea atributiilor de serviciu, executand misiunea de patrulare, l-au surprins pe inculpat  in punctul „B , la limita dintre judetele Neamt si Harghita, transportand aproximativ un metru cub de  material lemnos, de esenta rasinoase- busteni, incarcati in caruta tractata de cal. Aceasta imprejurare care conform actului de sesizare a instantei constituie o dovada a vinovatiei inculpatului , nu poate fi retinuta de instanta decat ca o proba indirecta cu privire la savarsirea infractiunii . Doar din aceasta imprejurare nu se poate trage concluzia ca cele 15 cioate identificate in teren provin din  arbori taiati de inculpat cu aproximativ un an in urma. Martorii arata ca in caruta se afla doar un metru cub de material lemnos , prin urmare daca instanta retine savarisrea faptei pe baza acestei probe indirecte , atunci in ceea ce priveste cantitatea de lemn taiata trebuie sa le limiteze la aceea indicata de martori .  Avand  in vedere ca in prezent , valoarea prejudiciului calculat potrivit dispozitiilor Ordinului nr.1343/2010 este de  74 lei/mc masa lemnoasa pe picior, valoarea corespunzatoare a 1 mc masa lemnoasa pe picior este de 74 lei , neputand fi intrunite nici in aceste conditii elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art 108 alin 1 din Legea 46/2008



           Imposibilitatea de a stabili pe baza vechimii cioatelor apreciate macar estimativ  in actele de constatare, a datei savarsirii infractiunii , imposibilitatea cuantificarii exacte a prejudiciului cauzat precum si imposibilitatea stabilirii dincolo de orice dubiu ca inculpatul este cel care in perioada indicata  prin rechizitoriu a taiat cei 15 arbori de esenta rasinoasa,  constituie elemente ce sustin prezumtia in dubio pro reo .
Instanta  retine ca, potrivit Constitutiei, art. 5/2 din C.p.p. si art. 66 alin. 1 C.p.p. inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia,  prin urmare  in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. va dispune achitarea acestuia .
      In temeiul art. 192 alin.(3) Cod procedura cheltuielile judiciare raman in sarcina statului .