Infractiunii prevazute de Art. 108 alin. 1, art. 110 lit. c din legea nr. 46/2008

SENTINTA PENALA NR. 101/ 05.05.2010 – In materie penala - infractiunii prevazute de Art. 108 alin. 1, art. 110 lit. c din legea nr. 46/2008

Prin rechizitoriul nr. 1235/P/2008 din 04.05.2009 Parchetul de pe langa Judecatoria Bicaz a pus in miscare si a trimis in judecata pe inculpatul BI pentru savarsirea infractiunii de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, fapta prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1  lit. c din  Legea nr. 46/2008 si furt de arbori prevazuta de art. 110 lit. c din Legea nr. 462008.
In expunerea rechizitoriului s-a retinut ca, in urma unui control efectuat de catre organele de silvice in partida de exploatare 452 UP III ua 99; 100 situata in punctul Cracu de pe raza comunei Tarcau au fost depistate un numar de 9 cioate provenind de la arbori taiati in delict, constatari concretizate ulterior in procesul-verbal nr. 3357/2008. In fapt, BG a fost angajat ca fasonator mecanic la SC T Damuc, societate care prin contractul de vanzare-cumparare masa lemnoasa pe picior nr. 4852/22.05.2008 a achizitionat de la Directia Silvica Neamt cantitatea de 916 mc masa lemnoasa situata in partida 452 UP 3 ua 100, 101, 102. Pe parcursul exploatarii inculpatul a taiat fara drept un numar de noua arbori esenta rasinoasa, in stare verde, de pe picior , materialul lemnos amestecandu-l cu produse obtinute in urma exploatarii legale. Invinuitul a motivat savarsirea infractiunilor prin faptul ci trei arbori i-a taiat intrucat constituiau pericol in exploatare, trei arbori au fost taiati pentru a amenaja un drum de exploatare, iar ultimii trei arbori pe care i-a taiat erau marcati, insa la distanta mai mare de sol, astfel incat marcarea a ramas pe materialul lemnos rezultat. Din fisa de calcul valoric nr. 3256/2008 reiese ca valoarea prejudiciului este de 2799,62 lei, suma cu care, partea vatamata Ocolul Silvic Brates a precizat ca nu se constituie parte civila intrucat si-a recuperat paguba din cautiunea partizii 452.
Actul de sesizare se probeaza cu procesul-verbal de constatare a infractiunii silvice – fila 4, declaratiile martorilor GM si BM (filele 12-15), declaratiile invinuitului (fila 7-10) si alte inscrisuri, respectiv fisa de calcul si adresa Ocolului Silvic Brates, contract comercial si act de punere in valoare – filele 20-28.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Bicaz la data de 28.05.2009 sub numarul 678/188/2009.
In sedinta publica din 05.05.2009, instanta a pus in discutie din oficiu schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, fapta prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1  lit. c din  Legea nr. 46/2008 in infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1  lit. c din  Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal si din infractiunea de furt de arbori prevazuta de art. 110 lit.c Cod penal in furt de arbori in forma continuata prevazuta de art. 110 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.
Analizand in mod coroborat ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In urma unui control efectuat de catre organele de silvice in partida de exploatare 452 UP III ua 99; 100 situata in punctul “Cracu” de pe raza comunei Tarcau au fost depistate un numar de 9 cioate provenind de la arbori taiati in delict, constatari concretizate ulterior in procesul-verbal nr. 3357/28.11.2008.
Inculpatul, asemeni martorilor audiati  a fost angajat la societatea SC Translemn YMG SRL din localitatea Damuc, judetul Neamt, administrata de martorul BI. In executarea contractului de vanzare-cumparare masa lemnoasa pe picior nr. 4852/22.05.2008 (fila 22 dup), inculpatul impreuna cu ceilalti colegi de munca s-au deplasat in punctul numit “Cracu” de pe raza Ocolului Silvic Brates in partida 452 UP 3 ua 99, 100 pentru exploatarea masei lemnoase.
Cu privire la primii trei arbori nemarcati ce au fost taiati de catre inculpat instanta constata ca din declaratia acestuia rezulta ca ar fi fost nevoit sa procedeze la taierea acestora pentru ca altfel exista pericolul ca un alt arbore mai inalt ce fusese taiat sa cada peste acestia, putand duce la accidentarea lor. Precizeaza ca “ a procedat la taierea acestora pentru a inlatura orice pericol”.
Martorul GM  a declarat, in legatura cu taierea acestor arbori nemarcati ca “ inculpatul a procedat la taierea unui brad mai inalt, marcat, insa acesta, in cadere, s-a daramat peste alti trei brazi mai mici; Taf-ul se afla mai jos inaintea acestor trei brazi… era pericol sa cada peste TAF .. astfel incat s-a hotarat taierea celor trei brazi”. In continuare martorul arata ca abia dupa ce s-a mutat taful s-a procedat la taierea arborilor nemarcati, astfel incat fusese deja eliminat pericolul caderii bradului peste taf.
In sens contrar, martorul Cretu Victor a declarat in fata instantei ca “ taful era mai la deal de acesti trei brazi” indicandu-se asadar o alta localizare a tafului fata de brazii peste care cazuse arborele taiat in mod legal si care erau in pericol sa cada. Acest martor a apreciat ca pericolul caderii bradului ce era sprijinit pe cei trei  brazi exista in momentul in care s-ar fi deplasat cu taful mai in vale.
Nici unul dintre martorii audiati nu au putut oferi o explicatie rezonabila despre motivul pentru care acesti trei arbori taiati nelegal nu au fost lasati in padure pentru ca organele silvice sa constate daca era vorba despre un prejudiciu inevitabil, daca inculpatul era nevoit sa procedeze la taiere brazilor nemarcati sau daca mai exista si o alta varianta pentru inlaturarea “pericolului” caderii brazilor.
In conditiile in care martorii au specificat ca la momentul taierii celor trei brazi nemarcati Taful nu mai era in pericol, fiind deplasat din calea copacilor, nu se justifica taierea acestora fara anuntarea in prealabil a organelor in drept, iar inculpatul ar fi trebuit sa cunoasca acest lucru intrucat era angajatul unei societati ce se ocupa cu exploatarea materialului lemnos.
In legatura cu urmatorii trei arbori taiati in delict, inculpatul a precizat ca a fost nevoit sa procedeze la taierea acestora intrucat Taful se impotmolise intr-o zona de mocirla si nu mai putea inainta. Arata ca acesti trei arbori erau de-o parte si de alta a Tafului iar altul pozitionat chiar in fasa sa, blocandu-l.
Din declaratia martorului MM, tafistul societatii, rezulta ca “ a fost nevoit sa coboare cu Taful pe o rapa, in afara drumului de acces, aceasta fiind singura posibilitate sa ajunga la anumiti arbori marcati pe care urma sa ii taie”. In legatura cu acest aspect, martorul CV arata ca “ coborand de pe deal soferul – adica MM – a luat-o direct prin padure intrucat drumul era la o distanta mai indepartata de lemnul ce trebuia exploatat si la coborare Taful s-a impotmolit intr-o mlastina”. Aceeasi concluzie se desprinde si din declaratia martorului GM,
Asadar, nu se poate retine sub nici o forma ca pentru exploatarea masei lemnoase nu exista drum de acces – asa cum s-a sustinut – acest lucru rezultand chiar din relatiile comunicate de catre Ocolul Silvic Brates – fila 37 dosar. Din relatiile furnizate rezulta ca in urma memoriului justificativ inaintat Ocolului SIlvic Bratesde catre SC Translemn YMG SRL s-a construit traseul conform P 559 UP 3 ua 99, martorul IL – fila 76 explicand modul de constituire a drumului de acces in partide; acesta a aratat ca atunci cand se aproba un drum de acces reprezentantii ocolului se deplaseaza la fata locului si, in functie de conditiile de teren si de utilajele cu care urmeaza sa se faca exploatarea, aproba un anumit drum de acces, cel mai accesibil pentru agentul economic. Initial se procedeaza la marcarea arborilor ce urmeaza a fi exploatati si abia apoi la aprobarea drumului de acces catre acestia. Asadar, chiar daca drumul de acces aprobat – care nu trebuie sa fie cel solicitat de catre agentul economic – era mai lung, angajatii societatii aveau obligatia sa-l respecte; neprocedand in acest fel si-au asumat orice risc provenit din nerespectarea drumului de acces aprobat.
Chiar si asa fiind, avand in vedere ca Taful era prevazut cu troliu – astfel cum rezulta din declaratiile martorilor – inculpatul avea obligatia incercarii tuturor posibilitatilor de scoatere a utilajului din mlastina si nu sa recurga la taierea brazilor nemarcati.
Nici in acest caz, inculpatul sau martorii nu au putut oferi o explicatie rezonabila cu privire la motivul pentru care au procedat la scoaterea materialului lemnos in drum si nu au lasat brazii in padure pana la sosirea organelor silvice.
Astfel cum se arata si de catre Ocolul Silvic Brates, cei trei arbori nu pot fi incadrati la categoria prejudicii inevitabile, deoarece in momentul controlului in teren nu existau decat cioatele, materialul lemnos fiind insusit fara drept. Pentru evitarea sau inlaturarea celor trei arbori agentul economic trebuia sa anunte ocolul in vederea construirii unei alte variante care sa ocoleasca zona mlastinoasa sau a marcarii si ulterior a taierii acestor arbori, ceea ce nu s-a facut.

  Elementul material al infractiunii prevazute de art.108lit. c din Legea nr.46/2008 consta in actiunea de taiere, respectiv distrugere, sau scoatere din radacini, fara drept, de arbori puieti sau tineri din fondul forestier vegetal sau din vegetatia forestiera situata pe terenuri in afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, de catre proprietari, detinatori sau de orice alta persoana, daca valoarea acestora este de 20 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior. Elementul material al infractiunii prevazute de art.110 lit. c din Legea nr.46/2008 consta in furtul unor bunuri dintre cele mentionate in textul incriminator.
Din analiza normelor legilor mentionate a rezultat caracterul acestor infractiuni ca fiind materiale sau de rezultat, existenta lor fiind conditionata de producerea unui rezultat. Mai mult, aceste urmari imediate ii este atasata cerinta ca, de regula, prejudiciul sa fie de peste 20 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
Instanta apreciaza ca toti cei noua arbori nemarcati au fost taiati pe nedrept de catre inculpat, acesta avand reprezentarea faptelor sale, comitand fapta cu intentie directa.
Intrucat dupa ce i-a taiat pe nedrept inculpatul a procedat la scoaterea materialului lemnos in rampa, alaturi de materialul lemnos exploatat in mod legal acesta se face vinovat si de savarsirea infractiunii prevazuta de art. 110 lit. c Legea nr. 46/2008, fapta consumandu-se in momentul in care inculpatul s-a comportat ca proprietar asupra lemnul, deplasandu-l si asezandu-l alaturi de celalalt material lemnos exploatat. Astfel fiind apararea organizata a inculpatului nu poate fi considerata suficienta pentru inlaturarea elementului intentional atata vreme cat materialul lemnos obtinut pe cai ilegale a fost amestecat cu cel obtinut in mod legal.

In raport de cele retinute anterior, conform art.334 C.p.p. instanta va schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national, fapta prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1  lit. c din  Legea nr. 46/2008 in infractiunea de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national in forma continuata, fapta prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1  lit. c din  Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal si din infractiunea de furt de arbori prevazuta de art. 110 lit.c Cod penal in furt de arbori in forma continuata prevazuta de art. 110 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.
pentru urmatoarele considerente:
 Potrivit art. 41 alin. (2) C. pen., „infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni.”
Ca atare, conditiile de existenta a infractiunii continuate reies din definitia acesteia, ele fiind urmatoarele: unitatea subiectului activ; unicitatea rezolutiei infractionale; pluralitatea de actiuni (inactiuni) savarsite la diferite intervale de timp, care sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni.
Unitatea rezolutiei infractionale este conditia care priveste latura subiectiva si, in acelasi timp, cea esentiala pentru existenta infractiunii continuate, in lipsa ei actele infractionale identice avand semnificatia unui concurs real omogen. Ea trebuie sa indeplineasca doua cerinte esentiale: sa fie prealabila inceperii activitatii infractionale si sa dureze tot timpul cat se desfasoara acest gen de activitate.
Pluralitatea de actiuni (inactiuni) savarsite la diferite intervale de timp si care sa realizeze fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni este o conditie care priveste latura obiectiva a infractiunii, cerinta pluralitatii de actiuni sau inactiuni fiind realizata incepand cu ipoteza cand sunt cel putin doua. Nu este necesar sa existe o omogenitate faptica a actiunilor componente, trebuie doar ca deosebirile de ordin material dintre diversele actiuni sa nu afecteze omogenitatea juridica a acestora, iar deosebirile sa fie compatibile cu unitatea de rezolutie.
Actiunile (inactiunile) trebuie sa fie savarsite la intervale de timp care sa nu fie prea mari, pentru ca aceasta ar insemna ca nu mai exista rezolutie unica, ci o pluralitate de rezolutii, cu consecinta unei pluralitati sub forma unui concurs.
Vazand ca faptele de taiere pe nedrept si sustragere de arbori taiati pe nedrept au fost savarsite de inculpat, la intervale relativ mici de timp – doua zile, in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, instanta va retine savarsirea faptelor in forma continuata.
In cazul infractiunilor comise in forma continuata, care constituie conform art. 41 alin. 2 Cod penal o unitate legala infractionala rezultatul infractiunii este unic si reprezinta suma urmarilor produse prin fiecare actiune ce intra in continutul infractiunii.
Astfel fiind, instanta constata ca valoarea prejudiciului produs prin fapta inculpatului este de 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
In drept, fapta inculpatului, care in a taiat fara drept, de pe picior, 9 arbori aflati in stare verde si nemarcati de catre organele silvice, cu o valoare de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior intruneste elementele constitutive ale infractiunii de taiere de arbori in mod ilegal din fondul forestier national, prevazuta si pedepsita de art. 108 alin. 1 li c  din Legea nr. 46/.2008, iar fapta aceluiasi inculpat de a-si insuti pe nedrept arborii taiati nemarcati intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta de art. 110 lit. c Legea nr. 46/2008, savarsite in forma continuata, cu retinerea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In temeiul art. 74 lit a, b si c Cod penal instanta urmeaza a avea in vedere imprejurarea ca inculpatul nu are antecedente penale, asa cum rezulta din fisa de cazier judiciar depusa la dosar, ca acesta s-a prezentat in fata organelor judiciare si a dat declaratii avand o conduita sincera, recunoscand savarsirea faptei. De asemenea, se vor avea in vedere imprejurarile si scopul comiterii faptei, precum si faptul ca prejudiciul a fost integral acoperit –astfel cum rezulta din relatiile furnizate de Ocolul Silvic Brates.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, instanta va tine seama de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsa prevazute de partea speciala si reduse conform art. 76 al.1 lit. d  C.p., aplicand o pedeapsa sub minimul special.
In baza art. 71 alin. 2 Cod penal instanta va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b Cod penal pe durata executarii pedepsei aplicate acestuia prin prezenta sentinta.
Desi aparatorul inculpatului a solicitat sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 18 ind. 1 Cod penal, respectiv sa se constate ca fapta nu are gradul de pericol social al unei infractiuni, instanta constata ca o astfel de solutie este exclusa chiar de catre legiuitor, articolul 120 din Legea nr. 46/2008 aratand ca „ faptele prevazute la art. 106 – 113 prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, indiferent de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana sau conduita faptuitorului”. Pe de alta parte, instanta apreciaza ca gradul de pericol social al infractiunilor silvice este ridicat, sanctionarea faptelor care contravin conservarii, protejarii, dezvoltarii padurilor, exploatarii lor rationale si economice avand un rol major in constientizarea populatiei referitor la pericolele la care este expusa datorita defrisarilor, care au drept urmare reducerea terenurilor impadurite.
In ceea ce priveste modalitatea  de executare a pedepsei, fata de toate  circumstantele personale ale inculpatului, instanta apreciaza ca reeducarea acestuia este posibila chiar si fara executarea in regim de detentie a pedepsei inchisorii ce urmeaza a i se aplica, intrucat pronuntarea condamnarii va constitui un avertisment suficient pentru a-l determina sa nu mai comita pe viitor alte infractiuni.
Fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 81 Cod penal si apreciindu-se ca reeducarea inculpatului se va realiza si fara executare efectiva, se vor aplica prevederile referitoare la suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe perioada termenului de incercare stabilit conform art. 82 Cod penal, cu atragerea atentiei inculpatului  asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal privind conditiile si consecintele revocarii suspendarii.
Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza II-a si lit. b Cod penal.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedura penala il va obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 500 lei reprezentand cheltuieli judiciare.