Infractiunea de trafic de persoane, prev. de art.12 din Legea nr.678/2001. Probele si aprecierea lor.

Infractiunea de trafic de persoane,                         
prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.
Probele si aprecierea lor.
Potrivit disp. art.44 din Legea nr.678/2001
victimelor infractiunilor prev. de aceasta
lege li se asigura asistenta juridica obligatorie
pentru a putea sa isi exercite drepturile in
cadrul procedurilor penale prev. de lege, in
toate fazele procesului penal. In conditiile in
care partilor vatamate nu li s-a respectat acest
drept in faza de urmarire penala, iar acestea
si-au modificat declaratiile initiale instanta a
constatat ca probele nu au aceeasi valoare si a
dispus achitarea inculpatilor.



sentinta penala nr. 53/P/2011



Prin rechizitoriu au fost trimisi in judecata inculpatii T.R. si  T.I. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.12 alin. 1 si 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si de art. 13 alin.1, 2, 3 din Legea nr. 678/2001.
In sarcina inculpatilor s-au retinut, prin actul de sesizare urmatoarele:
    „La inceputul anului 2010, inculpatul T.R., in timp ce se afla pe raza municipiului Piatra Neamt, a cunoscut-o pe victima – martor cu identitate protejata G.R., careia i-a propus sa ii intermedieze obtinerea unui loc de munca in Ungaria, in conditii pe care le-a expus ca fiind foarte avantajoase. In concret, inculpatul i-a promis victimei ca, in cazul in care merge cu el in Ungaria, ii va oferi un loc de munca la un restaurant, ca persoana insarcinata cu spalatul veselei, salariul urmand a fi de 600 euro lunar, pentru prima perioada, urmand a creste ulterior. Totodata, inculpatul T.R. i-a precizat victimei ca restaurantul unde urmeaza sa-si desfasoare activitatea ii va asigura cazarea si masa in mod gratuit.
  Victima G.R. a fost de acord, astfel ca aceasta a parasit la un moment dat Romania, fiind transportata de catre inculpatul T.R. si invinuita T.I. la locuinta acestora din Ungaria.
  In ziua urmatoare, inculpatul T.R. i-a precizat victimei ca in realitate locul de munca oferit era in Germania si nu in Ungaria, spunandu-i acesteia ca urmeaza sa se deplaseze acolo. Intrucat G.R. a avut suspiciuni legate de intentiile si seriozitatea inculpatului, aceasta a refuzat sa continue deplasarea, solicitand sa fie trimisa in Romania. In aceste conditii, inculpatul  a inceput sa o loveasca pe victima, spunandu-i acesteia ca este obligata sa mearga sa munceasca in Germania pentru o perioada, intrucat deplasarea victimei din Romania in Ungaria a necesitat cheltuieli de aproximativ 500 de euro, ce trebuie recuperate.
  Aflandu-se intr-o stare de puternica temere, G.R. a acceptat pana la urma sa efectueze deplasarea in Germania, fiind condusa acolo dupa cateva zile, de catre inculpatul T.R. si invinuita T.I..
  Victima a fost condusa de catre sotii T. intr-o locuinta situata pe raza orasului Nurenberg si a fost cazata acolo. In primele zile, atat inculpatul T.R., cat si invinuita T.I. au exercitat acte de violenta asupra victimei, lovind-o in mod repetat, in incercarea de a o determina astfel pe aceasta sa accepte practicarea unor acte de sustragere din magazine, in beneficiul sotilor T.
   In cele din urma, victima G.R. a cedat si a acceptat sa desfasoare activitati de sustragere de bunuri, la indicatiile si sub supravegherea directa a sotilor T. si in special a invinuitei T.I.. In mod obisnuit, activitatea infractionala se desfasura in felul urmator: victima G.R. si invinuita T.I. se deplasau intr-un magazin situat in orasul respectiv si in timp ce invinuita asigura paza, victima sustragea mai multe bunuri de valoare, dupa care parasea magazinul respectiv.
Toate bunurile sustrase erau predate inculpatului T.R. si invinuitei T.I. fiind depozitate in apartamentul in care locuiau cu totii.
Pe toata perioada in care victima a fost tinuta in locatia respectiva, aceasta a primit doar mancare, fiindu-i interzis a lua contact cu alte persoane, in special cu cunostintele din Romania.
Desi inculpatul T.R. a incercat de mai multe ori sa o determine pe victima sa fure si din buzunare, aceasta nu a reusit acest lucru, in special in conditiile in care nu avea „indemanarea” specifica acestui gen de infractiuni.
Dupa aproximativ trei saptamani, sotii T. au revenit in Romania, aducand-o si pe G.R. cu aceasta ocazie si lasand-o sa plece, dar spunandu-i totodata ca inca mai datoreaza bani inculpatului T.R. si nu trebuie sa spuna nimic din cele ce s-au intamplat, in caz contrar victima va fi cautata si va fi omorata.
      In vara anului 2010, la o data ce nu a putut fi stabilita cu precizie, inculpatul T.R. a cunoscut prin intermediul unui prieten comun pe victima – martor cu identitate protejata S.C., la acea data minor, in varsta de 17 ani. Inculpatul i-a propus victimei sa-i gaseasca de lucru in conditii foarte avantajoase in Ungaria, lucru pe care S.C. l-a acceptat, intrucat dorea sa fie angajat in munca.
  Dupa cateva zile, victima a fost luata din Piatra Neamt de catre inculpatul T.R. si sotia acestuia T.I.  si transportat la locuinta acestora din Ungaria.
In ziua urmatoare celei in care victima a fost transportata in Ungaria, T.R. i-a spus lui S.C. ca situatia avuta in vedere initial s-a schimbat si ca locul de munca oferit este in Germania si nu in Ungaria.
In aceste conditii, dupa inca o zi, S.C. a fost transportat de catre sotii T. in Germania, intr-un oras pe care nu-l cunoaste, fiind cazat impreuna cu acestia intr-un apartament. Imediat dupa ce a ajuns in locatia respectiva, T.R. i-a precizat victimei ca a mintit-o in legatura cu locul de munca oferit si ca in realitate va trebui sa fure pentru el in orasul respectiv.
S.C. a refuzat initial sa se ocupe de astfel de activitati, spunandu-i inculpatului ca nu a sustras niciodata bunuri, ca nu este de acord sa savarseasca fapte de acest gen si ca oricum nu are nici un fel de abilitati necesare pentru a sustrage bunuri ca si ocupatie.
In acel moment insa, victima a fost lovita de catre inculpatul T.R., care i-a spus ca trebuie sa se conformeze solicitarilor sale, intrucat in caz contrar, acesta stie foarte bine ce urmeaza sa se intample. Intrucat victima se afla singura intr-o tara straina, intr-o locatie pe care nu o cunostea si intrucat nu avea asupra sa nici un act de identitate, nici bani si nici un mijloc de comunicare, de frica, aceasta a acceptat, astfel ca in ziua urmatoare a fost condusa de catre T.R. intr-un magazin din orasul in care se aflau.
           S.C. a comis un furt din magazinul respectiv, urmand intocmai indicatiile lui T.R., care-l supraveghea. Dupa aceasta prima zi, victima a continuat sa comita furturi in acelasi mod, sub directa supraveghere a invinuitei T.I.
Toate bunurile sustrase de catre S.C. erau predate inculpatului T.R., in conformitate cu indicatiile primite de la acesta.
In perioada in care s-a aflat in Germania, victima a solicitat in repetate randuri inculpatului T.R. sa o lase sa revina in Romania, insa de fiecare data inculpatul o lovea si refuza sa faca acest lucru.
Dupa o perioada de cateva saptamani, inculpatul T.R. si sotia sa au luat decizia de a o aduce pe victima in Romania, drept pentru care au transportat-o cu autoturismul proprietatea lor pana la Piatra Neamt, i-au restituit actele de identitate si i-au predat si suma de 50 de euro.
Victima a fost atentionata de catre inculpatul T.R. sa nu spuna nimanui ceea ce s-a intamplat, intrucat, in caz contrar urmeaza sa sufere consecinte negative, dandu-i clar de inteles victimei ca o va omori atat pe ea, cat si pe membrii familiei sale.
  La inceputul anului 2010, inculpatul T.R. si invinuita T.I. au cunoscut-o pe partea vatamata B.V.F., in fata Hotelului „Ceahlau” din Piatra Neamt, loc in care partea vatamata isi castiga existenta din efectuarea unor servicii de curatare a parbrizelor autoturismelor parcate in zona. La un moment dat, inculpatul T.R. a initiat o conversatie cu B.V.F., interesandu-se de situatia sa si afland cu aceasta ocazie ca victima nu are o familie, ca nu isi cunoaste parintii si ca a crescut la o casa de copii, precum si faptul ca nu are un domiciliu si un loc de munca stabil.
In aceste conditii, inculpatul T.R. i-a explicat victimei ca-i poate gasi un loc de munca in strainatate, in conditii foarte avantajoase, ca ingrijitor de curte, cu un salariu destul de mare, fara a-i preciza cuantumul, dar cu masa si cazarea gratuita. Totodata, inculpatul i-a precizat partii vatamate ca exista posibilitatea ca, in urma activitatii desfasurate in strainatate, sa-si poata gasi o locuinta a sa in locatia respectiva.
Partea vatamata a acceptat oferta inculpatului, astfel ca, la sfarsitul verii anului 2010, la o data ce nu a putut fi stabilita cu precizie, inculpatul T.R. si invinuita T.I. l-au transportat pe B.V.F. cu autoturismul lor in Ungaria, cazandu-l la locuinta lor de acolo, pentru o perioada de aproximativ doua saptamani.
Dupa aceasta perioada, inculpatul si invinuita au transportat-o pe victima in Germania, explicandu-i ca acolo va fi rezolvata problema locului de munca al acesteia. Partea vatamata B.V.F. a observat ca in acelasi autoturism, inculpatul si invinuita au transportat si alte doua persoane de sex masculin, carora le fusesera facute promisiuni identice, dar ale caror date de identificare nu le cunoaste.
In Germania, atat partea vatamata B.V.F., cat si celelalte doua persoane de sex masculin neidentificate, au fost cazate de catre inculpat si invinuita intr-un apartament situat intr-un oras care nu a putut fi precizat.
Imediat dupa sosirea in locatia respectiva, T.R. i-a spus partii vatamate ca cheltuielile de intretinere si de hrana ale acesteia sunt foarte mari si ca pentru a le acoperi, va trebui sa faca ceva pentru el, din aceasta discutie victima afland ca in fapt nu este vorba de nicio gasire a unui loc de munca, ci de activitate de furt din buzunare si genti, savarsita in folosul inculpatului si invinuitei.
Partea vatamata nu a fost de acord sa faca acest lucru, insa in acel moment T.R. a inceput sa o loveasca cu pumnii, picioarele si cu o bata. Victima a fost incuiata de catre inculpat intr-o camera a imobilului respectiv si a fost batuta in mod repetat timp de aproximativ 3 zile.
In acest interval de timp, in care a fost supus unor numeroase violente fizice si a fost privat si de hrana, B.V.F. a acceptat sa desfasoare activitati de sustragere a unor bunuri in conditiile care vor fi expuse de catre inculpat si invinuita.
In prima zi, victima a fost insotita de catre T.R., care i-a explicat detaliat modalitatea in care trebuie sa actioneze pentru a sustrage bunuri, in special din gentile sau posetele pe care le aveau asupra lor persoanele de sex feminin. In concret, in timp ce inculpatul T.R. ii distragea atentia unei persoane de sex feminin aleasa de el, partea vatamata B.V.F., se apropia de persoana respectiva de la spate si sustragea din geanta sau poseta, portmoneul care se afla acolo.
Incepand cu ziua urmatoare, rolul de supraveghetor al partii vatamate, dar si de persoana care distragea atentia potentialelor victime, a fost luat de catre invinuita T.I., aceasta activitate continuand timp de aproximativ doua luni.
Partea vatamata era obligata zilnic sa iasa in oras pentru a sustrage bunuri in modalitatea aratata mai sus, iar in zilele in care nu reusea sa sustraga vreun portmoneu ori cand suma de bani gasita nu era suficient de importanta, B.V.F. era lovit de catre inculpatul T.R.
Dupa  aproximativ doua luni, partea vatamata a fost intrebata de catre T.R. daca mai cunoaste si alte persoane, de preferinta provenite tot de la casele de copii, care sa fie interesate in a pleca din Romania si care sa poate fi folosite de catre inculpat si invinuita, pentru a sustrage bunuri din strainatate, in modalitatile aratate anterior.
Profitand de aceasta imprejurare pentru a putea scapa de sub supravegherea inculpatului si a invinuitei, B.V.F. a fost de acord sa se deplaseze impreuna  cu acestia pana  in comuna Stefan cel Mare din judetul Neamt, unde se afla o institutie de ocrotire a copiilor fara familie, in scopul de a identifica acolo potentiale alte victime. Intr-un moment in care inculpatul si invinuita nu erau atenti, partea vatamata a profitat si a fugit de la locul respectiv.
   Ulterior, partii vatamate B.V.F., inculpatul T.R. i-a transmis prin diversi intermediari ca o va gasi si o va omori si ca va face acest lucru foarte usor, intrucat victima nu are parinti si nu exista nicio persoana care sa se intereseze de situatia sa.
  In cursul lunii decembrie 2010, inculpatul T.R. si sotia sa, invinuita T.I. le-au propus partilor vatamate C.R.M. si C.A.M., cu care se afla in relatii de rudenie de altfel, sa se deplaseze in Ungaria, la locuinta lor de acolo, pentru a petrece sarbatorile de iarna in locatia respectiva.
Partile vatamate au acceptat, astfel ca, in cursul aceleiasi luni, impreuna cu fiul lor minor, C.E.M., in varsta de 3 ani, au fost transportate de catre inculpat si invinuita la locuinta lor din Berettyoujfalu din Ungaria.
Dupa sarbatori, procedand in modalitatea in care actionasera si in cazul altor victime, inculpatul T.R. si sotia acestuia T.I., le-au precizat partilor vatamate ca nu le pot permite sa paraseasca locuinta respectiva pentru a se intoarce in Romania si ca pentru a acoperi cheltuielile legate de cazarea acestora in perioada in care s-au aflat in Ungaria, trebuie ca partea vatamata C.R.M. si sotia acestuia sa mearga in Germania pentru a sustrage bunuri in beneficiul sotilor T.
C.R.M. a refuzat si a insistat ca atat el, cat si familia sa sa fie lasate sa se intoarca in Romania, iar in aceste conditii, inculpatul T.R. a exercitat acte de violenta asupra partii vatamate, sechestrand-o intr-o camera a locuintei sale si lovind-o de mai multe ori.
Dupa ce a reusit sa paraseasca imobilul respectiv, C.R.M. a sesizat organele de politie din Ungaria, care au initiat o ancheta. Ulterior, avand in vedere si investigatiile desfasurate de catre organele judiciare din Ungaria, inculpatul T.R. si invinuita T.I. nu au mai insistat in solicitarea lor ca victimele sa mearga in Germania pentru a sustrage bunuri, cerandu-le acestora doar ca partea vatamata C.R.M. sa isi retraga plangerea depusa la politia din Ungaria.
„Negocierile” purtate de catre invinuita T.I. cu ambele parti vatamate, din care rezulta cu certitudine faptul ca inculpatul si invinuita erau dispusi sa o lase pe partea vatamata C.A.M. si pe fiul ei minor sa revina in Romania doar in conditiile retragerii plangerii formulate de catre C.R.M., rezulta cu certitudine din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate in cauza.
De altfel, in momentul in care inculpatul si invinuita au fost dispusi sa o lase pe C.A.M. sa revina in Romania, acestia au avut reprezentarea clara ca partea vatamata C.R.M. se afla la Oradea si ca, in contra prestatie, acesta va merge in Ungaria pentru a-si retrage plangerea.
In drept, faptele inculpatilor de a racola, prin promisiunea mincinoasa a obtinerii unui loc de munca licita, de a transporta si caza pe teritoriul Ungariei si Germaniei partile vatamate B.V.F., C.R.M. si C.A.M si victima G.R. si de a le exploata, obligandu-le sa comita infractiunile de furt in beneficiul lor au fost incadrate in  infractiunea  prev. de art. 12 alin.1 si 2 lit. a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
Fapta inculpatilor de a racola, prin acelasi procedeu pe victima minora S.C., de a o transporta in Ungaria si Germania, de a o caza si de a o obliga sa comita furturi in folosul lor a fost incadrata in dispozitiile  art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea nr.678/2001.
Audiati in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti inculpatii nu au recunoscut savarsirea  infractiunilor, sustinand ca nu au cunoscut-o  pe partea vatamata B.V.F.; ca sunt cumnatii partii vatamate C.M.R., iar inculpata T.I. este sora partii vatamate C.A.M. , ca cele doua parti vatamate au fost in Ungaria, la domiciliul lor, cu prilejul sarbatorilor de iarna; ca nu le-au tinut sechestrate; ca au avut discutii in contradictoriu cu partea vatamata  C.M.R., pornind de la o mostenire ramasa de la parinti, acesta fiind si motivul plangerilor formulate impotriva lor, inculpatii au negat implicarea lor in comiterea vreunei infractiuni de trafic de persoane.
Instanta, analizand probele administrate in cauza, respectiv: declaratiile partilor vatamate, ale victimelor cu identitate protejata, declaratiile martorilor, ale inculpatilor, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice si actele emise de autoritatile ungare retine urmatoarele:
In cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, partea vatamata C.M.R., cumnatul inculpatilor, a aratat ca a petrecut sarbatorile de iarna la domiciliul inculpatilor din Ungaria, impreuna cu sotia sa – partea vatamata C.A.M. – si fiul lor, C.E.; ca, in luna ianuarie 2011 inculpatii i-au propus sa mearga impreuna sa comita furturi, insa el a refuzat; ca acestia i-ar fi propus sa plece in Romania sa le aduca masina unui prieten de-al lor, in schimbul contravalorii cazarii oferite in Ungaria, lucru pe care partea vatamata l-a facut; ca, la intoarcerea sa din Romania a fost sechestrat de inculpati si batut de acestia, fiindu-i oprite actele; ca, la interventia organelor de politie din Ungaria el a putut sa se intoarca in tara, insa sotia sa – partea vatamata C.A.M. – a fost sechestrata in continuare de catre inculpati.
Partea vatamata C.A.M. a declarat, in cursul urmaririi penale, ca, intre inculpatul T.R. si partea vatamata C.M.R. au aparut neintelegeri intrucat partea vatamata le spusese unor persoane din Piatra Neamt ca inculpatul detine o suma importanta de bani, acesta fiind motivul pentru care inculpatul l-a batut si alungat. A sustinut partea vatamata ca inculpatii au luat-o in Germania pentru a avea grija de fiica lor, in varsta de 12 ani, in timp ce ei furau din magazine; ca, dupa ce s-a intors in Ungaria inculpatii i-au spus ca o vor lasa sa plece in Romania numai daca partea vatamata C.M.F. isi va retrage plangerea depusa la Politia din Ungaria; ca a fost batuta de sora ei – inculpata T.I. – intrucat a refuzat sa fure.
In instanta partea vatamata C.A.M. a declarat ca intre inculpatul T.R. si sotul ei – partea vatamata C.M.R. – a avut loc un conflict, pornit de la neintelegerile legate de mostenirea de la parinti, ca ea a ramas la domiciliul inculpatilor din Ungaria intrucat se temea de sotul ei, care o batea; ca a dat declaratiile din timpul urmaririi penale sub influenta partii vatamate C.M.R., care a amenintat-o, in prezent partile vatamate fiind despartite in fapt.
Partea vatamata B.V.F. care, in cursul urmaririi penale a declarat ca a fost racolat de inculpatul T.R., care i-a promis un loc de munca in strainatate, dupa care l-a transportat si cazat in Germania, unde a fost batut si obligat sa fure bunuri, si-a modificat depozitia declarand in instanta ca nu i-a cunoscut pe inculpati, ca a dat prima declaratie la cererea partii vatamate C.M.R. care l-a invatat ce sa spuna, ca nu a fost niciodata in Ungaria si Germania si ca acesta nu i-a dat banii promisi.
Victima cu identitate protejata S.C. (minor) a declarat, in timpul urmaririi penale ca inculpatul T.R. i-a promis un loc de munca in Ungaria, in conditii avantajoase, ca a plecat impreuna cu inculpatul, acesta mituind probabil vamesul, intrucat nu detinea procura pentru a iesi din tara cu minorul, ca a stat in Ungaria, dupa care inculpatii l-au dus in Germania si l-au obligat, folosind agresiuni fizice, sa comita furturi din magazine. In instanta victima si-a schimbat declaratia, sustinand ca prima declaratie a fost data la solicitarea lui C.M.R., care i-a promis bani si l-a invatat ce sa spuna impotriva inculpatilor. Victima a negat ca a fost vreodata in Germania sau Ungaria.
Victima cu identitate protejata G.R. a sustinut, in fata procurorului, ca inculpatul T.R. i-a promis un loc de munca bine platit in Ungaria, la un restaurant, ca a mers cu inculpatii in Ungaria dupa care a fost dusa in Germania, cazata si batuta ca sa mearga la furat din magazine. In instanta victima a declarat ca nu ii cunoaste pe inculpati, ca nu a iesit niciodata din Romania, ca partea vatamata C.M.R. i-a promis ca ii va da bani daca va da declaratie impotriva inculpatilor.
In cursul cercetarii judecatoresti cele doua victime au depus la dosar inscrisuri, dezvaluindu-si identitatea reala, motiv pentru care instanta a dispus declasificarea declaratiilor date in timpul judecatii, conform art. 86 ind.1 alin.5 din Codul de procedura penala si art. 24 din H.G. nr. 585/2002, cele doua victime fiind M.P.S. ( „S.C.”) si A.O. („G.R.”).
Constituie infractiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani si de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane.
In cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin.1 si alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 fata de niciuna dintre partile vatamate ori victime.
Partile vatamate C.M.R. si C.A.M. au fost transportate si cazate in Ungaria de catre inculpati in virtutea relatiilor de rudenie existente intre ele, partea vatamata C.A.M. fiind sora inculpatei T.I.. Inculpatii le-au adresat invitatia partilor vatamate de a petrece sarbatorile de iarna in Ungaria, lucru care s-a si intamplat. Intre inculpatul T.R. si partea vatamata C.M.R. a existat un conflict, acesta sesizand organele de politie din localitatea Berettyoujfolu, Ungaria, despre faptul ca a fost sechestrat si batut de catre inculpati (fila 133 dosar). Cu ocazia cercetarilor efectuate de politia ungara a fost identificat si autoturismul cu care C.M.R. a venit in Ungaria, acesta fiind predat proprietarului – I.P.G.. De asemenea, inculpata T.I. a fost audiata in calitate de suspect pentru infractiunea de jaf, incalcarea libertatii persoanelor savarsita cu motiv ticalos si tentativa de vatamare corporala grava (fila 37 d.u.p).Cu prilejul acestor cercetari partea vatamata C.A.M. a declarat autoritatilor ungare ca sotul ei, C.M.R., a sustras autoturismul din Romania si ca plangerea facuta de acesta impotriva inculpatilor nu corespunde adevarului.
In cauza nu este vorba de o activitate de recrutare a celor doua parti vatamate de catre inculpati, acestea nefiind transportate si cazate in Ungaria prin vreuna dintre modalitatile enumerate in art. 12 din Legea nr. 678/2001. Actele de violenta ce au avut loc intre inculpati si partea vatamata C.M.R. au pornit de la motive personale, fie de la modul de dobandire a autoturismului apartinand martorului I.P.G., fie de la faptul ca intre parti existau alte neintelegeri. Imprejurarea ca inculpatii le-ar fi propus, la un moment dat, partilor vatamate sa le insoteasca in Germania pentru a fura, propunere neurmata de executarea acestei actiuni ilicite, nu reprezinta nicidecum un act material al infractiunii de trafic de persoane, cu atat mai mult cu cat chiar partea vatamata C.M.R. a declarat ca, in anii trecuti a practicat acest lucru in strainatate.
  Din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, aflate la dosarul cauzei, rezulta ca intre partile vatamate C.M.R. si C.A.M. au existat discutii, in timp ce C.M.R. se afla in Romania, iar C.A.M. in Ungaria. Din continutul acestor convorbiri telefonice rezulta ca partea vatamata C.A.M. a refuzat sa revina in Romania intrucat sotul ei o agresa si ca inculpata T.I. ii cerea partii vatamate C.M.R. sa vina in Ungaria si sa-si retraga plangerea pe care acesta o formulase  impotriva lor.
Faptul ca partea vatamata C.A.M. nu era sechestrata de inculpati rezulta din imprejurarea ca aceasta folosea telefonul inculpatului T.R. pentru a discuta cu sotul ei. Partea vatamata a depus la dosar un certificat medico legal emis la data de 24.02.2011 din care rezulta ca a prezentat leziuni vindecabile in 3-4 zile ingrijiri medicale, provocate de sotul ei, partea vatamata C.M.R. in chiar ziua in care a dat prima declaratie in prezenta cauza.
Martorul I.P.G. a declarat ca partea vatamata C.M.R. i-a sustras autoturismul, cu care a plecat in Ungaria si ca a fost anuntat de inculpatul T.R. despre aceasta situatie, el deplasandu-se in Ungaria de unde si-a recuperat masina. Aceasta declaratie confirma sustinerile facute de inculpatul T.R., referitoare la unul dintre motivele ce ar fi stat la baza conflictului dintre el si partea vatamata C.M.R.
Martora C.T., sora inculpatei T.I. si a partii vatamate C.A.M., a declarat ca, in luna decembrie 2010 s-a aflat in Ungaria, impreuna cu inculpatii si partile vatamate, ca a avut loc o cearta legata de mostenirea ramasa de la parinti, ca partea vatamata C.M.R. a furat o masina si ca partea vatamata C.A.M. i-a spus ca a depus plangere impotriva inculpatilor intrucat sotul ei, C.M.R. a batut-o. Declaratia martorei este sustinuta de declaratia martorului F.V., concubinul acesteia
In cazul partilor vatamate C.M.R. si C.A.M. transportarea si cazarea lor in Ungaria nu s-a facut prin amenintare, violenta, alte forme de constrangere, prin rapire, inselaciune, abuz de autoritate, pentru a le exploata.
Faptul ca intre parti au existat neintelegeri, consemnate in actele incheiate de autoritatile ungare si care au pornit de la probleme personale,  altele decat cele legate de intentia inculpatilor de a le exploata excede cadrului procesual de fata.
In privinta celorlalte victime majore si ale victimei minore, instanta retine ca probele administrate nu sunt suficiente pentru a demonstra vinovatia inculpatilor.
Este adevarat ca, in cursul urmaririi penale partea vatamata B.V.F. si victimele A.O. si M.P.S. au dat declaratii ample, cuprinzand amanunte legate de activitatea infractionala a inculpatilor desfasurata pe teritoriul Germaniei si care, coroborate ar putea conduce la stabilirea situatiei de fapt redata in rechizitoriu.
Insa, in cursul judecatii partea vatamata si victimele si-au schimbat radical declaratiile, sustinand categoric ca ele au fost date la solicitarea partii vatamate C.M.R., care le-a promis recompensa baneasca.
In sprijinul acestor declaratii au venit martorii N.G., B.D. care au aratat ca partea vatamata C.M.R. le-a propus si lor sa depuna plangere impotriva inculpatilor si sa sustina ca acestia i-au obligat sa fure in Germania, dar au refuzat.
La dosar a fost depusa o declaratie autentificata, data de S.E.A. – sora victimei M.P.S., care arata ca fratele ei nu a parasit tara decat impreuna cu parintii lui, ca, in perioada in care el a spus ca a fost scos din Romania de catre inculpati, a locuit cu ea ti sotul ei.
Martorul N.G. a declarat, in cursul urmaririi penale, ca a lucrat ca sofer pentru inculpatul T.R., in urma cu cativa ani, ca acesta i-a propus sa mearga cu el in strainatate, pentru a lucra tot ca sofer, insa martorul a refuzat propunerea stiind ca inculpatul se ocupa de furturi. In instanta, martorul nu a recunoscut aceasta ultima afirmatie a sa, insa, depozitia sa, care nu ofera nici un element concret pentru cauza de fata, este irelevanta.
La data de 11.05.2011, una dintre victimele din proces, a formulat o cerere de acordare a identitatii protejate, ce a fost admisa de instanta, declarand ca a fost transportata de inculpatul T.R. la Galati, cazata intr-o casa parasita si ca a comis mai multe furturi, predand banii obtinuti unei persoane trimisa de inculpat.
Aceasta declaratie nu poate fi retinuta ca fiind conforma cu realitatea intrucat, partea vatamata nu a mai dat aceste informatii pana in acest moment procesual, si-a contrazis declaratia data in cursul urmaririi penale, sustinand ca nu a fost niciodata in strainatate, iar depozitia nu este sustinuta de alte probe.
Instanta retine ca, desi in rechizitoriu M.P.S. („S.C.”) si A.O. („G. R.”) figureaza in calitate de martori cu identitate protejata, acestia au calitatea de victime, conferita de dispozitiile art. 2 pct. 3 din Legea nr. 678/2001.
Se constata ca, desi declaratiile date in faza de urmarire penala de catre partile vatamate si victime se coroboreaza, contin amanunte identice referitoare la modalitatea de racolare, transport, cazare, obligare la actiuni ilegale ce ar conduce la ideea vinovatiei inculpatilor, instanta nu poate sa le ofere aceeasi valoare ca probelor administrate in cursul judecatii, cand s-a procedat la reaudierea partilor vatamate, a victimelor si a martorilor.
Aceasta intrucat, potrivit dispozitiilor art. 44 din Legea nr.678/2001, victimelor infractiunilor prevazute de aceasta lege li se asigura asistenta juridica obligatorie pentru a putea sa isi exercite drepturile in cadrul procedurilor penale prevazute de lege, in toate fazele procesului penal, si sa isi sustina cererile si pretentiile civile fata de persoanele care au savarsit infractiuni prevazute de lege, in care ele sunt implicate.
Or, in cursul urmaririi penale, niciuna dintre partile vatamate si victimele din prezenta cauza, inclusiv victima minora nu a fost audiata in prezenta aparatorului, desi asistenta lor juridica era obligatorie, conform legii.
Declaratiile luate in aceste conditii nu au aceeasi valoare ca declaratiile date in cursul cercetarii judecatoresti, cand partile au fost asistate de aparatori astfel ca instanta le va inlatura, apreciind ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor deduse judecatii, acestea fiind insuficient probate.
Instanta mai retine ca, in cursul urmaririi penale nu au fost administrate probe care sa intareasca convingerea ca inculpatii se fac vinovati de savarsirea faptelor retinute in sarcina lor, respectiv nu au fost solicitate date de la autoritatile din Germania, referitoare la existenta unor furturi din magazine in perioada de referinta, nu s-a facut dovada deplasarii victimelor in Ungaria si Germania, nu au fost audiate rudele victimei minore pentru a se stabili daca aceasta a fost plecata de la domiciliu.
Ori, conform art. 65 Cod procedura penala, sarcina administrarii probelor in procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata. In conditiile unui probatoriu insuficient, retinand si existenta unor declaratii contradictorii ale partilor vatamate si victimelor nu se poate concluziona, fara dubiu, ca inculpatii se fac vinovati de comiterea infractiunilor prevazute de Legea nr. 678/2001.
Potrivit art. 5 ind.2 din Codul de procedura penala orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, iar conform art. 66 Cod procedura penala inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. Cand, urmare a administrarii tuturor probelor necesare solutionarii cauzei, se ajunge la indoiala asupra vinovatiei, prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata, caci orice indoiala este in favoarea inculpatului.
Pentru aceste considerente instanta, constatand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de trafic de persoane si de minori, prevazute de Legea nr. 678/2001 va dispune achitarea inculpatilor, in temeiul art. 10 lit. d Cod procedura penala.
Instanta va schimba incadrarea juridica a faptei de trafic de persoane, retinand aplicarea dispozitiilor art. 41 alin.2 Cod penal numai in ceea ce le priveste pe partile vatamate C.M.R. si C.A.M., care au fost transportate si cazate, in opinia procurorului, impreuna, in aceeasi perioada de timp. In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat prin decizia nr. 49/04.06.2007, stabilind ca traficul de persoane comis asupra mai multor subiecti pasivi, in aceleasi conditii de loc si de timp, constituie infractiune unica, in forma continuata.
In privinta celorlalte victime, instanta va retine existenta concursului real de infractiuni, prev. de art. 33 lit.a Cod penal, intrucat actiunea inculpatilor, in modalitatea descrisa in rechizitoriu, se presupune ca s-a particularizat in raport cu fiecare dintre subiectii pasivi ai faptelor de trafic de persoane.
In temeiul art. 350 alin.2 Cod procedura penala instanta va dispune punerea in libertate a inculpatului T.R., retinand ca masura arestarii preventive a fost mentinuta pana la acest moment procesual in vederea administrarii probelor necesare aflarii adevarului.
Se va constata ca partile vatamate si victimele nu au formulate pretentii civile.