Art. 45 C.pen. Stare de necesitate. Inexistenta acestei cauze care inlatura caracterul penal al faptei

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala, decizia nr. 1447/R din 22 septembrie 2011

Judecatoria Turda prin sentinta penala nr.17 din 26.01.2011, in baza art. 87 al. 5 din OUG nr. 195/2002, a  condamnat pe inculpatul U.D.  la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de refuz a unui conducator de autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
In baza art. 85 al. 1 din O.U.G. 195/2002, a condamnat pe inculpatul U.D. la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat.
In baza art. 33 lit. a si b- art. 34 lit. b C.pen., s-au contopit pedepsele de 2 ani, si de 1 an inchisoare stabilite prin prezenta, in final aplicand inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a C. pen.
S-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani  calculat conform art. 82 C. pen si s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:
La data de 18.05.2009, a fost sesizat la apelul unic de urgenta 112 existenta unui conflict la domiciliul numitului U.D. din care rezulta ca numita F.E. ar fi victima unei agresiuni. La fata locului s-a prezentat ag. D.C. de la Postul de Politie Viisoara. In urma interventiei la fata locului, conflictul a degenerat si agentul de politie a folosit armamentul din dotare impotriva inculpatului  U.D., ranindu-1 in picior.
Dupa eveniment, agentul de politie D.C. a solicitat interventia unui echipaj medical la fata locului pentru acordarea primului ajutor. Avand in vedere faptul ca locatia producerii incidentului era pe o strada laterala in loc. Viisoara, agentul de politie insotit de martorul P.V.I. s-au deplasat la strada principala, pe drumul judetean DJ 150, pentru a indruma ambulanta la locul unde se afla inculpatul  U.D..
Fara a astepta echipajul, inculpatul U.D. s-a urcat la volanul tractorului proprietate personala si a plecat spre Spitalul mun. Campia Turzii. La intersectia strazii laterale cu DJ 150, inculpatul a trecut pe langa ambulanta si echipajul de politie, nu s-a oprit pentru a i se acorda primul ajutor, continuandu-si deplasarea spre Campia Turzii. Atat echipajul de politie cat si ambulanta au pornit in urma lui U.D., iar pe drum agentul D.C. a incercat de mai multe ori sa-1 opreasca cu semnalele luminoase-acustice si prin sistemul voce - exterior de la autovehicul, dar acesta a refuzat.
Avand in vedere ca inculpatul  se deplasa sinuos pe drumul judetean intens circulat la acea ora, echipajul de politie a reusit la un moment dat sa-l depaseasca, dupa care si-a continuat deplasarea in fata tractorului avertizand participantii la trafic care circulau din sens invers sa opreasca pentru a evita producerea unui accident rutier, lucru confirmat de martorii P.V., D.I. si M.N., asistent medical, respectiv conducatorul de pe ambulanta.
La apropierea de orasul Campia Turzii, agentul de politie D.C. a luat legatura prin statia de emisie receptie cu Politia Cimpia Turzii care a dirijat un echipaj de politie rutiera la intersectia DJ 150 cu drumul national DN 1 E 60, pentru a incerca oprirea tractorului condus de catre U.D. sau oprirea traficului pe drumul national pentru ca acesta sa nu provoace un eveniment rutier.
Astfel la fata locului a fost trimis Agentul Sef Principal R.A. de la Politia Rutiera - Campia Turzii care a oprit traficul pe drumul national, asigurand trecerea in siguranta a inculpatului  U.D. cu tractorul. Dupa aproximativ 100 de metri de la intersectie, pe strada Avram Iancu, tractorul condus de inculpat s-a oprit deoarece a ramas in pana de combustibil. Organele de politie si lucratorii de pe ambulanta au incercat din nou sa-l convinga pe U.D. sa urce in salvare pentru a i se acorda primul ajutor dar acesta a refuzat, a coborat din tractor si cu o sticla cu motorina a alimentat pentru a-si continua deplasarea spre spital. In acest timp, una dintre persoanele prezente a urcat in tractor si a luat cheile din contact. Vazand ca nu mai poate porni tractorul, U.D. si-a continuat deplasarea pe jos spre Spitalul Municipal Cimpia Turzii, insotit de catre echipajul de ambulanta si de catre politie.
Inculpatul  a ajuns la Spital din Campia Turzii in jurul orelor 17,40, a intrat in sala de primiri urgente pe picioare solicitand medicilor sa cheme televiziunea. A refuzat ajutor medical in prima faza, dar in cele din urma a acceptat sa i se aplice un pansament pe plaga de la picior si i s-a facut o injectie antitetanos.
La interventia organelor de politie, in prezenta asistentei L.A. si a medicului de garda a refuzat sa i se recolteze probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior inculpatul a solicitat sa fie transportat la Cluj-Napoca la spital unde a si fost condus cu ambulanta la Unitatea de Primire Urgente I si i s-a acordat primul ajutor, iar seara a fost externat.
 Dupa eveniment, tractorul inculpatului a fost transportat in parcare in fata sediului Politiei Mun. Campia Turzii deoarece in locul unde a fost abandonat de catre U.D. acesta bloca traficul. S-a procedat la identificarea tractorului care nu avea montate placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, ocazie cu care s-a stabilit ca este marca U 650, culoare rosu, precum si  seria sasiu si seria motor. Din verificarile efectuate la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si inmatricularea Vehiculelor Cluj, rezulta ca inculpatul U.D. este posesor al permisului de conducere categoria  B eliberat de I.P.J. Cluj la 29.08.2007 cu vechime din anul 1991, iar in momentul conducerii tractorului pe drumul public acesta nu avea abateri disciplinare. Aceeasi institutie a comunicat faptul ca tractorul marca U 650 nu este inmatriculat in circulatie pentru a putea fi condus pe drumurile publice. Din adresa nr. 2892 de la Primaria comunei Viisoara rezulta ca tractorul mai sus mentionat a fost inregistrat in evidentele primariei dar abia din data de 25.05.2009, deci dupa producerea evenimentului.
In urma audierii inculpatului U.D., acesta a recunoscut savarsirea celor doua fapte, cu unele precizari. Astfel, acesta a aratat ca dupa ce a fost impuscat in picior a incercat sa porneasca spre oras cu autoturismul marca Opel, proprietate personala, inmatriculat in circulatie, insa datorita faptului ca nu pornea a hotarat sa plece spre Spitalul din Campia Turzii, cu tractorul marca U 650 care insa nu era inmatriculat. Acesta a declarat ca a recurs la aceasta modalitate deoarece rana de la picior sangera si a apreciat ca este necesara o interventie cat mai rapida. Totodata inculpatul a declarat ca nu a observat vreo ambulanta la intersectia cu drumul judetean DJ 150. Acest lucru nu poate fi apreciat insa, ca fiind corespunzator realitatii intrucat atat din procesul verbal intocmit de agentul de politie care a anuntat ambulanta cat si din declaratiile martorilor P.V.I., D.I.  si M.N. reiese ca inculpatului i-a fost semnalizata in mod clar prezenta salvarii prin diverse mijloace, insa acesta si-a continuat drumul, refuzand categoric orice interventie din partea personalului sanitar. S-a constatat astfel, ca inculpatul a apreciat in mod corect starea de relativa necesitate in care se afla si ar putea fi apreciata ca justificata hotararea sa de a se folosi de un mijloc de transport neinmatriculat, pentru a se deplasa la Spitalul din Campia Turzii in vederea primirii de ingrijiri medicale de specialitate, insa Judecatoria a considerat ca nu se poate retine starea de necesitate prev. la art. 45 C. pen. ca si cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei intrucat dispozitiile legale prevad in mod clar ca autorul unei fapte prevazute de legea penala se afla in stare de necesitate atunci cand savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc. Ori, din ansamblul probator administrat, rezulta in mod evident ca la momentul la care inculpatul a ajuns cu autovehiculul neinmatriculat pe drumul judetean DJ 150 acestuia i-a fost semnalizata in mod clar prezenta ambulantei, existand in mod evident o situatie legala prin care pericolul in care se afla inculpatul, in ceea ce privea integritatea sa corporala, putea fi inlaturat fara a fi nevoie ca acesta sa recurga la savarsirea unei fapte penale. Acest lucru apare cu atat mai evident daca se are in vedere ca pericolul in care se afla inculpatul putea fi inlaturat in mod imediat si eficient daca acesta ar fi acceptat ajutorul de specialitate al personalului de pe ambulanta.
In ceea ce priveste savarsirea celei de-a doua fapte cu caracter penal, respectiv refuzul de a se supune recoltarii de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002, modificata, s-a constatat ca aceasta a fost savarsita de inculpat in deplina cunostinta de cauza si dupa inlaturarea pericolului privind plaga impuscata de la picior. Astfel inculpatul recunoaste ca nu a permis cadrelor medicale din Spitalul mun. Campia Turzii sa-i recolteze probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, motivandu-si atitudinea prin faptul ca dorea ca la aceleasi operatiuni sa fie supus si politistul care l-a impuscat deoarece el nu a consumat bauturi alcoolice. S-a apreciat ca motivul invocat de inculpat nu este unul de natura sa inlature raspunderea penala cu privire la aceasta fapta, legiuitorul prevazand in mod clar ca aceasta infractiune este una de pericol, gravitatea ei fiind stabilita indiferent daca cel in cauza a consumat sau nu bauturi alcoolice. Savarsirea faptei a reiesit din declaratia de recunoastere din partea inculpatului coroborata cu mentiunile din buletinul de examinare clinica avand seria sigiliu 00560314, cu cererea de analiza si cu declaratia asistentei medicale L.A.
In cauza  au fost audiati in calitate de martori numitii: P.V.I., D.I., M.N., L.A., F.E. si P.I., B.V. din declaratiile coroborate ale acestora rezultand ca inculpatul  U.D. a condus pe drumurile publice tractorul neinmatriculat marca U 650 si s-a sustras de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Astfel, F.E. concubina inculpatului, a declarat ca agentul de politie D.L. l-a impuscat in picior, motiv pentru care acesta a inceput sa sangereze. Martora a declarat ca agentul de politie a plecat de la fata locului fara sa ii precizeze unde anume. Vazand situatia in care se afla concubinul sau, martora a solicitat ajutorul unui vecin pe nume P.I. si impreuna l-au ajutat pe inculpat sa urce pe tractorul marca U 650 pentru a se deplasa spre Spitalul din Campia Turzii.
Prin declaratia sa martorul P.I. a confirmat cele aratate de martora F.E., precizand ca i-a solicitat inculpatului sa nu se deplaseze cu tractorul si mai bine sa astepte ambulanta, lucru refuzat de inculpat.
Din declaratia martorului P.V.I. a reiesit ca in data de 18.05.2009 a fost solicitat de agentul de politie D.C. ca martor asistent intr-o cauza. Acesta a confirmat faptul ca in urma unor discutii mai aprinse cu inculpatul politistul a folosit armamentul din dotare impuscandu-l in picior pe acesta. Dupa eveniment martorul a mers impreuna cu politistul pe DJ 150 pentru a astepta ambulanta pe care o solicitase telefonic. La momentul la care aceasta a sosit la fata locului inculpatul  s-a urcat in tractor si in ciuda incercarilor celor de fata sa primeasca ajutor de specialitate din partea personalului de pe ambulanta, inculpatul si-a continuat drumul spre Campia Turzii. Vazand acest lucru s-a pornit in urmarirea inculpatului atat cu masina politiei cat si cu ambulanta si prin semnale acustice   s-a incercat convingerea acestuia de a opri insa fara succes. A mai aratat martorul ca inculpatul conducea tractorul sinuos pe sosea, agentul de politie fiind nevoit sa semnalizeze autovehiculele care veneau din sens invers, pentru a se evita producerea vreunui accident, mai ales ca inculpatul intrase pe contrasens. Tot in declaratia sa martorul a precizat ca atunci cand inculpatul a ajuns la intersectia cu drumul european, acesta a trecut prin ea fara sa se asigure, fiind evitata producerea vreunui accident rutier numai datorita faptului ca organele de politie fusesera solicitate sa opreasca circulatia pe ambele sensuri. Ajuns pe strada Avram Iancu, la o distanta mica de Spitalul din Campia Turzii, tractorul condus de inculpat  a ramas in pana de motorina. In acel moment s-a incercat din nou convingerea inculpatului  sa primeasca ajutorul medical din partea personalului de pe ambulanta acesta refuzand din nou, iar dintr-o sticla cu motorina pe care o avea la indemana a alimentat tractorul.
In ceea ce priveste refuzul recoltarii de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, declaratia asistentei L.A. este edificatoare in acest sens, aceasta declaratie urmand a fi coroborata cu buletinul de examinare clinica avand seria sigiliu 00560314 cu cererea de analiza si cu raportul agentului de politie .
In fisa intocmita de catre echipajul de pe ambulanta care 1-a insotit pe inculpat se mentioneaza ca acesta se afla in stare de ebrietate, lucru care reiesea din comportament si din modul in care conducea tractorul pe drumul public De asemenea din registrul de urgente de la Spitalul Mun. Campia Turzii, rezulta ca pacientul U.D. a refuzat orice tratament medical, precum si recoltarea de probe biologice .
Descrierea situatiei de fapt si desfasurarea evenimentelor a fost retinuta si in actele intocmite de organele de politie, respectiv procesul verbal si cele doua rapoarte .
In ceea ce priveste pericolul social concret al faptelor comise de catre inculpatul  U.D., acesta este evident, modul de operare fiind deliberat, inculpatul prin faptele sale a pus in pericol ceilalti participanti la trafic, existand tot timpul pericolul de a provoca un accident rutier cu consecinte deosebit de grave, avand in vedere ca deplasarea cu tractorul a facut-o pe un drum judetean intens circulat, iar traversarea drumului national putea pune in pericol participantii la trafic daca nu se luau masurile de blocare a traficului. De asemenea  s-a avut in vedere refuzul categoric al inculpatului de a coopera cu organele de politie,cu reprezentantii ambulantei, ai spitalului, refuzul de a se supune recoltarii de probe biologice, comportamentul recalcitrant, din toate acestea rezultand in mod evident atitudinea inculpatului de a nu se supune normelor legale in vigoare
In drept,  fapta inculpatului U.D. care in data de 18.05.2009, dupa ce a suferit o vatamare prin impuscare, a condus pe drumurile publice tractorul neinmatriculat marca U 650 intruneste elementele constitutive ale infractiunii de punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat prev. de art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, modificata dupa care a refuzat recoltarea de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei savarsind infractiunea de refuz de a se supune recoltarii de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002.
Impotriva solutiei instantei de fond a declarat recurs inculpatul U.D. care a solicitat admiterea caii de atac promovate, casarea sentintei si rejudecand cauza, a se dispune achitarea sa de sub invinuirea ambelor infractiuni deduse judecatii in temeiul art.10 lit.e rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., cu aplicarea art.45 alin.1 si 2 C.pen., intrucat a actionat in stare de necesitate pentru a-si salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata si sanatatea sa.
Curtea examinand recursul promovat, prin prisma motivului invocat, ajunge la urmatoarele constatari:
Conform art.1 din Codul de procedura penala roman, scopul procesului penal il constituie constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, la prevenirea infractiunilor precum si la educarea cetatenilor in spiritul legii.
Pentru aceasta, procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege.
In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Legea obliga organele de urmarire penala si instantele de judecata sa aiba rol activ si pe intreg cursul procesului penal sa respecte dreptul de aparare garantat de stat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti, in procesul penal, obligatie respectata in prezenta cauza conform spetei (Danila contra Romaniei).
Orice persoana, bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie, este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale, printr-o hotarare penala definitiva. Invinuitul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia.
Avand in vedere apararea formulata de inculpatul U.D., in cursul urmaririi penale si al judecatii, curtea retine ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a statuat in sensul ca:"principiul prezumtiei de nevinovatie reclama, printre altele, ca sarcina probei sa revina acuzarii si ca dubiul sa fie profitabil acuzatului. Acuzarii, ii revine obligatia de a arata invinuitului care sunt acuzatiile carora le va face obiectul si a oferi probe suficiente pentru a intemeia o declaratie de vinovatie. Statul este obligat sa asigure acuzatului dreptul la aparare (el insusi sau cu asistenta unui avocat) si sa-i permita, sa interogheze sau sa puna sa fie audiati martorii acuzarii. Acest drept, nu implica numai un echilibru intre acuzare si aparare, ci, impune ca audierea martorilor sa fie in general, in contradictoriu. Elementele de proba trebuie sa fie in principiu, produse in fata acuzatului in audienta publica si in vederea unei dezbateri in contradictoriu". (plenul Hotararii nr.6 din decembrie 1988 Barbera, Mesesegue si Jabordo versus Spania).
Vinovatia nu se poate stabili decat in cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrarii acestora revenind organului de urmarire penala si instantei judecatoresti.
Probele trebuie sa fie concludente si utile, ceea ce presupune, necesitatea de a fi credibile, apte sa creeze macar presupunerea rezonabila ca ceea ce probeaza corespunde adevarului.
Raportand continutul recursului inculpatului la motivele invocate, la actele si probele din dosar, la modul de administrare, prin prisma principiilor procesual penale enumerate, curtea constata ca aceasta cale de atac promovata impotriva sentintei judecatoriei, este nefondata, pentru urmatoarele considerente:
Inculpatul U.D. nu a recunoscut infractiunea de refuz a unui conducator de autovehicul de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei prev.de art.87 alin.5 din OUG 195/2002, ci doar pe aceea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat prev.de art.85 alin.1 din OUG 195/2002,  astfel ca in stabilirea vinovatiei acestuia, instanta de judecata a avut in vedere intregul material probator administrat in cauza, nu numai declaratiile  sale.
Inculpatului i s-a respectat dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil prin respectarea principiului egalitatii de arme, promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu, CEDO precizeaza ca "exigenta egalitatii armelor, in sensul unui echilibru just intre parti, implica obligatia de a oferi fiecarei parti o posibilitate rezonabila de a-si prezenta cauza, inclusiv probele, in conditii care sa nu o plaseze intr-o situatie de dezavantaj net in comparatie cu adversarul sau. Obligatia de a veghea in fiecare caz la respectarea conditiilor unui proces echitabil revine autoritatilor nationale". (a se vedea hotararea nr.27 din oct.1993 Dombo Beheer Bv versus Olanda).
Mai mult, aceeasi Curte, a statuat obligativitatea comunicarii pieselor dosarului, "in masura in care presupune un proces echitabil si in contradictorialitate". (hotararea din 24 februarie 1994 Bendenoun versus Franta). De asemenea, "respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile stranse de procuror" (a se vedea hotararea CEDO Edwards versus Marea Britanie din 16 dec.1992).
Ca atare, garantiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atat din perspectiva dreptului intern cat si al disp.art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Instanta de judecata pronunta condamnarea inculpatului numai in situatia in care probele strinse in cursul urmaririi penale si verificate in cursul cercetarii judecatoresti, dovedesc in mod cert, printre altele, ca fapta a fost savirsita de inculpat.
Potrivit art. 200 din Codul de procedura penala, "urmarirea penala are ca obiect stringerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
Art. 289 Cod pr.penala dispune ca "judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu".
Astfel, probele strinse in cursul urmaririi penale servesc numai ca temei pentru trimiterea in judecata.
Pentru a servi drept temei de condamnare, probele strinse in cursul urmaririi penale trebuie verificate in activitatea de judecata de catre instanta, in sedinta publica  in mod nemijlocit, oral si in contradictoriu.
Numai dupa verificarea efectuata, in aceste conditii, instanta poate retine motivat, ca exprima adevarul, fie probele de la urmarire penala, fie cele administrate in cursul judecatii.
Pe de alta parte, in raport de dispozitiile art. 62, 63 Cod pr.penala, cu referire la art. 1, art. 200, art. 289 Cod pr.penala, hotararea prin care se solutioneaza cauza penala dedusa judecatii trebuie sa apara ca o concluzie, sustinuta de materialul probator administrat in dosar, constituind un lant deductiv, fara discontinuitate.
Ori, in cauza, probele strinse in cursul urmaririi penale si care au servit drept temei de trimitere in judecata, precum si probele administrate in faza judecatii, dovedesc, in mod cert, ca autorul infractiunilor de refuz al unui conducator auto de a se supune recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei prev.de art.87 alin.5 din OUG 195/2002 si conducerea unui autovehicul neinmatriculat pe drumurile publice prev.de art.85 alin.1 din OUG 195/2002, este inculpatul U.D. si ca faptele au existat in realitate.
Toti martorii indicati in rechizitoriul parchetului, cu exceptia martorei D.I. in privinta careia instanta a dat citire in sedinta publica a declaratiei din fata procurorului, conform art.327 alin.3 C.proc.pen., au fost audiati nemijlocit de catre Judecatoria Turda.
Din coroborarea declaratiilor martorilor P.I., M.N. Ioan, L.A., D.I., coroborate cu raportul intocmit de agentul de politie D.C. din cadrul Postului de Politie Viisoara, din 18 mai 2009, cu cel al agentului sef R.A. din cadrul Politiei Campia Turzii, din 19 mai 2009, cu cel al agentului sef C.O. din cadrul Politiei Campia Turzii, din 19 mai 2009, cu continutul procesului verbal de cercetare la fata locului, cu cel al procesului verbal de prelevare a probelor biologice vizandu-l pe inculpat, cu continutul adresei nr.121177 din 4 iunie 2009 a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Cluj, din care rezulta ca la data de 18 mai 2009 tractorul proprietatea recurentului nu era inscris in circulatie, cu continutul fisei de interventie a Serviciului de Ambulanta a judetului Cluj din 18 mai 2009, rezulta ca la data de 18.05.2009, sora martorei F.E. a apelat la nr.de urgenta 112 despre existenta unei agresiuni in curs de derulare, la locuinta recurentului U.D. din care rezulta ca F.E. ar fi fost lovita de catre inculpat. In aceste circumstante, la fata locului s-a prezentat ag. D.C. de la Postul de Politie Viisoara, pentru aplanarea conflictului.  Asa cum rezulta din continutul raportului de la f.7 u.p., intocmit de susnumitul agent, "in momentul in care am intrat in casa inculpatului U.D., l-am observat pe acesta intins pe pat, avand doua cutite mari, unul in mana si unul asezat in pat, langa el". In momentul in care inculpatul m-a observat, mi-a spus "iesi afara ca te omor", conditii in care agentul s-a reintors in autovehiculul in care se afla si martorul P.V.I.. Inainte de a se urca in vehicul, agentul a fost contactat de martora F.E. care i-a relatat ca inculpatul U.D. s-a intors acasa de la serviciu, in stare de ebrietate, conditii in care a agresat-o cu cutitul si cu toporul. Martora F. l-a rugat pe politist sa reintre cu ea in locuinta comuna (a ei si a inculpatului), pentru a purta discutii cu inculpatul si a o ajuta la linistirea acestuia. Politistul a dat curs rugamintii martorei, a insotit-o in incinta casei inculpatului, recurentul l-a somat sa iasa afara, agentul de politie relatand inculpatului ca a fost solicitat sa vina pentru aplanarea conflictului, de catre martora F.E.. In aceste conditii, asa cum rezulta din cuprinsul raportului agentului D.C. inculpatul U.D. a incercat sa o loveasca pe martora F., dupa care s-a repezit sa-l dezarmeze de arma din dotare pe politist, astfel ca acesta s-a indepartat prin fuga de locul incidentului. Asa fiind, inculpatul U., sportiv de performanta, (box) cu o alura atletica, a fugit dupa agentul de politie. Fiind urmarit de catre inculpat si ajungand intr-un colt al curtii acestuia, de unde nu mai avea posibilitatea sa iasa si sa se salveze, politistul a facut uz de arma din dotare, dupa ce in prealabil, l-a somat verbal pe recurent, acesta amenintandu-l cu cuvintele "impusca-ma, ca te omor" continuand sa fuga insa, dupa agentul de politie. Inculpatul, ajungand la aproximativ doi metri de locul unde se afla agentul de politie, acesta din urma observand anterior cele doua cutite aflate in posesia recurentului, sub imperiul fricii de a nu fi atacat, a executat foc de arma asupra piciorului acestuia, reusind in aceste conditii sa paraseasca curtea si locuinta numitului U.D..
Dupa incident, agentul de politie D.C. a solicitat interventia unui echipaj al ambulantei, pentru acordarea primului ajutor. Avand in vedere faptul ca locatia producerii incidentului era pe o strada laterala in loc. Viisoara, agentul de politie insotit de martorul P.V.I. s-au deplasat la strada principala, pe drumul judetean DJ 150, pentru a indruma ambulanta la locul unde se afla inculpatul  U.D..
Fara a astepta echipajul, inculpatul U.D. s-a urcat la volanul tractorului proprietate personala si a plecat spre Spitalul Mun. Campia Turzii. La intersectia strazii laterale cu DJ 150, inculpatul a trecut pe langa ambulanta si echipajul de politie sosit la fata locului, a refuzat sa opreasca pentru a i se acorda primul ajutor, continuandu-si deplasarea spre Campia Turzii. Atat autovehiculul politiei cat si ambulanta au pornit in urma recurentului, iar pe drum agentul D.C. a incercat de mai multe ori sa-1 opreasca cu semnalele luminoase si acustice si prin sistemul voce - exterior de la autoturism, dar acesta  a refuzat cu obstinatie atat oprirea tractorului neinmatriculat, cu care rula pe drumurile publice, cat si ajutorul medical de specialitate.
Avand in vedere ca inculpatul  se deplasa sinuos pe drumul judetean intens circulat la acea ora, 16,30, echipajul de politie a reusit la un moment dat sa-1 depaseasca, dupa care si-a continuat mersul in fata tractorului avertizand participantii la trafic care circulau din sens invers sa opreasca pentru a evita producerea unui accident rutier, lucru confirmat de martorii P.V., D.I. si M.N.. Astfel, din declaratia martorului P.V. de la f.14 u.p., coroborata cu cea din fata judecatoriei rezulta ca "dupa ce a sosit ambulanta,m-am deplasat spre locul evenimentului, iar dupa 80 de metri am observat ca din fata circula un tractor U 650 de culoare rosie, la volanul caruia se afla inculpatul. In acel moment, agentul D.C. a oprit pe dreapta, la fel si ambulanta si am coborat si am facut semne de oprire catre inculpatul U., in vederea acordarii primului ajutor de catre echipajul de pe ambulanta. Inculpatul a gesticulat prin semne ca nu opreste si si-a continuat deplasarea, a iesit de pe strada laterala, intrand pe drumul care face legatura cu Campia Turzii. Agentul D.C. impreuna cu alti politisti au incercat sa-l convinga pe inculpat sa opreasca si sa urce in ambulanta pentru a i se acorda primul ajutor, dar acesta a refuzat, a mai condus tractorul pe drumurile publice dupa care, i s-a terminat motorina, iar unul dintre politisti i-a luat cheile din contact. In aceste conditii, l-am observat pe inculpat, pornind pe jos, spre Spitalul Campia Turzii.
Mai mult, aceleasi aspecte rezulta fara dubiu si din declaratia martorei D.I. aceasta invederand ca "am pornit cu echipajul de salvare in urma tractorului condus de inculpat cu intentia de a-i acorda primul ajutor sau de a fi prezenti in cazul producerii unui accident, deoarece acesta se deplasa in zig-zag. Pe drum, politistii au incercat sa-l opreasca pe conducatorul tractorului, dar acesta a refuzat sa dea curs solicitarilor politiei. In plus, inculpatul a refuzat categoric orice tratament sau interventie a echipajului de pe salvare. Din modul de comportare al  inculpatului, pot preciza ca acesta era in stare de ebrietate, lucru pe care l-am notat si in fisa medicala de interventie".
In acelasi sens declara si martorul M.N. in declaratia de la u.p., cat si in cea din fata instantei, "am inteles ca cel din tractor, respectiv inculpatul, este cel ranit, dar acesta nu a oprit la semnalul politiei, si-a continuat drumul, a iesit pe cel principal si se deplasa spre Campia Turzii. Am intors masina si impreuna cu politistii ne-am dus dupa cel in cauza. Inculpatul se deplasa in zig-zag, iar la un moment dat, politia a reusit sa treaca in fata lui si sa semnalizeze autovehiculele care veneau din sens opus, pentru a evita un accident rutier. La un moment dat, din lipsa carburantului, tractorul s-a oprit, iar cei prezenti am incercat sa-l convingem pe inculpat sa urce in ambulanta si sa-i acordam primul ajutor, dar acesta a refuzat categoric".
Din declaratia martorului R.A. de la Politia Rutiera - Campia Turzii rezulta ca acesta a oprit traficul pe drumul national, asigurand trecerea in siguranta a inculpatului  U.D. cu tractorul, iar in momentul in care recurentul a ramas in pana de combustibil, i-a luat cheile din contact, conditii in care recurentul si-a continuat deplasarea pe jos spre Spitalul Municipal Cimpia Turzii, insotit de catre echipajul de ambulanta si de catre politie.
Probele testimoniale ale dosarului releva ca inculpatul  a ajuns la Spitalul din Campia Turzii in jurul orelor 17,40, a intrat in sala de primiri urgente, pe picioare solicitand medicilor sa cheme televiziunea. A refuzat ajutor medical in prima faza, dar in cele din urma a acceptat sa i se aplice un pansament pe plaga de la picior si i s-a facut o injectie antitetanos.
La interventia organelor de politie, in prezenta asistentei L.A. si a medicului de garda a refuzat sa i se recolteze probe de sange in vederea stabilirii alcoolemiei. Ulterior, inculpatul a solicitat sa fie transportat la Cluj-Napoca la spital unde a si fost condus cu ambulanta la Unitatea de Primire Urgente 1 unde i s-a acordat primul ajutor, iar seara a fost externat. Astfel, in declaratia de la u.p.coroborata cu cea din fata instantei, martora L.A. precizeaza textual "la spital, au fost prezenti politisti pentru recoltarea de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, am incercat acest lucru, dar inculpatul a refuzat categoric", fiind foarte agitat.
Nu in ultimul rand, martorul P.I. confirma ca inculpatul desi cunostea ca tractorul sau este neinmatriculat, a rulat cu el pe drumurile publice, nedorind sa astepte ambulanta care sa-i acorde primul ajutor, nesocotind astfel recomandarile vecinului sau.
Declaratia martorei F.E. in instanta, va fi inlaturata din contextul probatiunii testimoniale intrucat este vadit nesincera, necoroborandu-se cu ceea ce a declarat aceasta agentului de politie D.C., in ziua de 18 mai 2009, in sensul ca inculpatul era in stare de ebrietate, la revenirea de la serviciu. Starea de ebrietate a inculpatului, este probata prin declaratia martorei D.I. si prin consemnarile inserate in fisa de interventie a Serviciului de Ambulanta a jud.Cluj, de unde rezulta ca "pacientul in stare de ebrietate refuza transportul la spital, conditionand deplasarea cu vehiculul sau". 
Inculpatul atat in faza de urmarire penala cat si in fata instantei a invederat ca la 18 mai 2009 nu a  consumat bauturi alcoolice, nu a observat existenta ambulantei si a masinii politiei care sa-i faca semnale acustice si luminoase pentru a opri si a i se acorda primul ajutor, nu a refuzat ajutorul medical, iar pe de alta parte, nu a dorit sa i se recolteze probe biologice, decat daca aceasta activitate il viza si pe politistul D.C., cu care a avut acea altercatie. Recunoaste in schimb, ca tractorul cu care a rulat pe drumurile publice, nu era inmatriculat, dar pentru a-si salva viata, a recurs la pilotarea acestuia.
Din vastul material probator existent la dosar, rezulta ca declaratia inculpatului U.D. este nesincera, ea necoroborandu-se cu vreun alt mijloc de proba, conditie in care va ramane fara valoare sub aspectul aflarii adevarului.
Potrivit art. 69 C.proc.pen., declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal, pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in speta. Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: in primul rand declaratiile inculpatului trebuie sa se coroboreze cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba in intregul ei, ci, doar cu , anumite fapte sau imprejurari ce se pot desprinde din analiza acesteia. In al doilea rand, se cere ca verificarea sustinerilor inculpatului sa se faca in raport de ansamblul probelor existente in cauza. Cu alte cuvinte, acele fapte si imprejurari sa se regaseasca in cea mai mare parte din probe, sa aiba un caracter de repetabilitate.
Chiar si in acest context, instanta are facultatea, iar nu obligatia de a retine declaratiile inculpatului, cata vreme legiuitorul a folosit sintagma "declaratiile pot servi" iar nu "servesc" doar aceasta ultima expresie fiind cea care imprima un caracter imperativ.
Asadar, declaratiile de nerecunoastere ale inculpatului sunt simple afirmatii, care au ca scop doar disculparea acestuia de consecintele penale ale faptei sale, fiind vadit pro cauza, motiv pentru care curtea le va aprecia ca atare.
Dispozitiile art.63 alin.2 C.proc.pen. exclud o ordine de preferinta, nefacandu-se distinctie in ceea ce priveste valoarea in stabilirea adevarului, in raport de faza in care au fost administrate, criteriul determinant in aprecierea probelor constituindu-l forta acestora de a exprima adevarul, indiferent de momentul procesual caruia apartine sau de organul care le-a administrat.
Dand sens si dispozitiilor art.3 din C.proc.pen. privind aflarea adevarului, norma cu valoare de principiu in procesul penal, instanta de fond a retinut si apreciat numai acele probe care reflecta adevarul, tinand seama de intregul material administrat in cauza.
Cum, potrivit art.64 C.proc.pen. nu se face distinctie intre valoarea probanta a mijloacelor de proba administrate in faza urmaririi penale si a judecatii, se poate concluziona ca nu exista un temei legal pentru a se crea o ordine de preferinta intre declaratiile inculpatului.
Pe de alta parte, declaratiile acestuia date in faza judecatii si in faza de urmarire penala pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se coroboreaza cu alte probe.
Coroborand toate probele administrate in ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare sa examineze cauza acordand intaietate principiului preeminentei dreptului, a respectarii tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeana de la Strasbourg).
Curtea de Apel analizand probele administrate constata ca acestea conduc, fara dubii, la concluzia primei instante cu privire la situatia de fapt si vinovatia inculpatului  sub aspectul comiterii  ambelor infractiuni deduse judecatii.
Desi inculpatul a negat constant comiterea faptelor, afirmand ca a fost condamnat pe nedrept, sustinerile acestuia nu au suport probator.
Simpla afirmatie a unei stari de fapt, fara coroborarea acesteia cu alte mijloace de proba, nu poate fi acceptata ca adevar, iar modalitatea de aparare utilizata de inculpat, respectiv negarea realitatii evidente, nu poate influenta convingerea bazata pe probe irefutabile.
Vinovatia inculpatului rezulta fara putinta de tagada din declaratiile constante ale martorilor P.I., M.N. Ioan, L.A., D.I., coroborate cu raportul intocmit de agentul de politie D.C. din cadrul Postului de Politie Viisoara, din 18 mai 2009, cu cel al agentului sef R.A. din cadrul Politiei Campia Turzii, din 19 mai 2009, cu cel al agentului sef C.O. din cadrul Politiei Campia Turzii, din 19 mai 2009, cu continutul procesului verbal de cercetare la fata locului, cu cel al procesului verbal de prelevare a probelor biologice vizandu-l pe inculpat, cu continutul adresei nr.121177 din 4 iunie 2009 a Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Cluj, din care reiese ca la data de 18 mai 2009 tractorul proprietatea recurentului nu era inscris in circulatie, cu continutul fisei de interventie a Serviciului de Ambulanta a judetului Cluj din 18 mai 2009.
In speta, este exclus a se retine ca inculpatul a actionat in stare de necesitate, conform art.45 C.pen., deoarece aceasta inlatura caracterul penal al faptei, inculpatul comitand fapta fara vinovatie. Potrivit doctrinei, el este constrans sa actioneze de pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite de lege, fiindca numai savarsind o fapta prevazuta de legea penala el poate salva viata, integritatea corporala, sanatatea sa ori a altuia. Aparent, inculpatul savarseste fapta in mod voit, dar - in realitate - vointa lui este constransa de necesitatea de a inlatura pericolul, ceea ce inseamna ca in momentul savarsirii acesteia, el nu avea posibilitatea sa-si determine si sa-si dirijeze liber vointa. Din continutul art.45 C.pen.rezulta ca, pentru ca o fapta sa fie considerata savarsita in stare de necesitate, trebuie sa se constate indeplinirea a patru conditii: existenta unui pericol iminent, pericolul sa ameninte viata, integritatea corporala, sanatatea faptuitorului; pericolul sa nu poata fi inlaturat altfel; savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Probele dosarului dovedesc in afara oricarui dubiu, ca nu poate fi considerata ca savarsita in stare de necesitate, fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice un tractor neinmatriculat, pentru a ajunge la Spitalul din Campia Turzii in vederea acordarii primului ajutor, dupa ce a suferit o plaga prin impuscare, cata vreme recurentul U.D. avea si alte posibilitati de a ajunge la unitatea sanitara. Martorii audiati in prezenta cauza, au aratat la unison ca inculpatul a refuzat categoric atat transportarea sa de catre ambulanta la unitatea primiri urgente, cat si acordarea operativa, pe loc, a primului ajutor, desi autosanitara venise tocmai in acest scop la locuinta inculpatului, dupa ce fusese sesizata de catre politie. Inculpatul nu a fost nevoit si nici constrans sa ruleze pe drumurile publice cu un tractor neinmatriculat, pentru a-si salva viata, cata vreme, cu buna stiinta, a refuzat tratamentul medical de specialitate, oferit de personalul medical calificat, aferent autosanitarei. O dovada a imprejurarii ca inculpatul se afla in stare de ebrietate, (in afara declaratiei martorei D.I. si a mentiunilor inserate in fisa de interventie a Serviciului Ambulanta Cluj din 18 mai 2009), o reprezinta faptul ca acesta datorita diminuarii capacitatii de autocontrol si a discernamantului, ca efect al consumului de alcool, a recurs la comiterea unei infractiuni, in loc sa accepte primul ajutor calificat oferit de personalul medical de pe ambulanta.
Pentru motivele ce preced, intrucat condamnarea inculpatului   s-a facut pe baza unor dovezi convingatoare de vinovatie, nu se poate vorbi de constatarea incalcarii art.6 paragraf 2 din CEDO cu referire la art.66 si art.5/2 C.proc.pen. care reglementeaza prezumtia de nevinovatie, garantie specifica a unui proces echitabil recunoscuta persoanei acuzate de savarsirea unei infractiuni, conditii in care recursul inculpatului se va respinge ca nefondat in baza art.385/15 pct.1 lit.b C.proc.pen.