Potrivit art.394 alin.1 litera a din Codul de Procedura Penala revizuirea poate fi ceruta daca se descopera fapte sau imprejurari noi care nu au fost cunoscute instantei la solutionarea cauzei.

Daca inscrisul nu reprezinta o fapta sau o imprejurare noua asa cum prevede art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala   ci doar un nou mijloc de proba, cererea capatata forma unui nou grad de jurisdictie in care se continua probatiunea.

Revizuentul X in baza art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala, a formulat cerere de revizuire care se intemeiaza pe descoperirea unor fapte sau imprejurari noi care nu au fost cunoscute instantei la solutionarea cauzei, solicitand suspendarea executarii pedepsei.
In sustinere a invederat ca, la judecarea cauzei, nu au fost avute in vedere unele inscrisuri noi pe care le-a gasit ulterior, printre care si un registru de intrare-iesire al societatii al carui administrator era, acte din care rezulta ca au fost instiintate societatile cu care a colaborat ca nu avea lichiditati in cont si a intrat in interdictie bancara, solicitand si audierea persoanelor care au facut mentiuni in acest registru. De asemenea, a sustinut ca nu a putut prezenta probele in fata instantei de recurs care i-a respins ca tardiva calea de atac.
Prin Sentinta penala s-a respins  cererea de schimbare a incadrarii juridice , respectiv, in temeiul art.215 alin.1, 3 si 4 cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal si art.37 litera a cod penal, cu aplicare art.74-76 cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an si sase luni inchisoare, pentru comiterea infractiunii de inselaciune, iar in baza art.84 punct 2 din Legea nr.59/1934, cu aplicare art.41 alin.2 cod penal si art.37 lit.a a fost condamnat la sase luni inchisoare , pentru savarsirea infractiunii de emitere cecuri fara a avea tras disponibil suficient.
Prin decizia penala Tribunalul, in baza art.379 alin.1 pct.1 lit.a teza a - II - a cod procedura penala, a respins ca inadmisibil apelul declarat de partea civila.In baza art.379 alin.1 pct.2 lit.a cod procedura penala Tribunalul a admis apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Fetesti si inculpatul X impotriva aceleiasi sentinte pe care a desfiintat-o in tot si, rejudecand in fond:
In baza art.334 cod procedura penala  a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de inselaciune prev.de art.215 alin.1,3,4 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal si art.37 lit.a cod penal in infractiunea prev.de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal. In baza art.215 alin.1,3, si 4 cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal si art.37 lit.a cod penal si art.74-76 cod penal, a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de inselaciune. In baza art.11 pct.2 lit.b cod procedura penala combinat cu art.10 lit.g cod procedura penala si rap.la art.124 cod penal a incetat procesul penal pornit impotriva aceluiasi inculpat cat priveste partile vatamate pentru infractiunea prev.de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 cod penal.
Prin Decizia penala a  Curtii de Apel s-a respins ca tardiv formulat recursul declarat de inculpat.
Ulterior, prin decizia penala a Curtii de Apel Bucuresti Sectia II-a Penala s-a respins ca nefondata contestatia in anulare.
Impotriva  hotararii penale definitive, a solicitat revizuirea in baza art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala, care se intemeiaza pe descoperirea unor fapte sau imprejurari noi, care nu au fost cunoscute instantei la solutionarea cauzei, respectiv suspendarea executarii pedepsei.
Impreuna cu cererea de revizuire a fost inaintat instantei si rezultatul verificarilor efectuate de procuror, in temeiul art. 399 C.proc.pen., precum si concluziile acestuia, de respingere a cererii ca inadmisibila.
Prin sentinta penala a Judecatoriei cererea de revizuire a fost respinsa ca inadmisibila.
Impotriva acestei sentinte condamnatul a declarat  apel, iar prin decizia penala Tribunalul a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Curtii de Apel.
Prin decizia penala Curtea de Apel a admis recursul a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare la Judecatorie.
In considerente Curtea de Apel a apreciat ca analizarea  imprejurarilor invocate de petent era esentiala " caci prin aceasta se putea ajunge cel putin la o schimbare de incadrare juridica a faptelor".
 De asemenea Curtea de Apel a apreciat ca aceste imprejurarii  devin chestiuni de temeinicie care urmeaza a fi analizate in fond, iar nu in etapa admiterii in  principiu.
Prin incheiere a fost admisa in principiu cererea de revizuire iar prin incheiere a fost respinsa cererea revizuientului de suspendarea a executarii pedepsei.
Cu privire la cererea formulata de  revizuient s-a constatat  ca in Decizia de casare a Curtii de Apel s-a dispus analizarea in fond a aspectelor invederate de revizuient cu privire la faptele si imprejurarile noi care dovedesc netemeinicia Sentintei penale pronuntata de Judecatoria sentinta ramasa definitiva prin decizia penala a Curtii de Apel. Cu privire la argumentele privind situatia sa familiala si alte circumstante cu favorabile Curtea arata ca acestea vin in sustinerea cererii de suspendare a executarii pedepsei fara insa sa dispuna admiterea unei astfel de cereri de catre instanta de fond.
Instanta a constatat ca prevederile art. 404 C.P.P. lasa la aprecierea instantei daca se impune sau nu suspendarea hotararii supuse revizuirii. Din analizarea argumentelor invocate de revizuient, respectiv sinceritatea pe parcursul urmariri penale si a judecatii, lipsa pericolului public si faptul ca este casatorit  si are doi copii nu sunt argumente suficiente pentru a determina instanta sa dispuna suspendarea hotararii supuse revizuirii.
Astfel sinceritatea si cooperarea pe parcursul urmariri penale si a judecatii se pot constitui ca circumstante pentru individualizarea pedepsei iar pericolul social se are in vedere la luarea unor masuri preventive. In ceea ce priveste existenta unei familii si a copiilor acesta este un fapt comun pe care instanta il considera nerelevant pentru cererea revizuientului.
Instanta a constatat ca inculpatul se afla in executarea unei pedepse stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva care se bucura de prezumtia de adevar pana la anularea acesteia.
Intrucat revizuientul a formulat recurs impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de suspendare a executarii pedepsei  dosarul a fost inaintat la Tribunalsi ulterior la Curtea de Apel.
Instanta a fost sesizata cu o cerere de revizuire in baza art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala, care se intemeiaza pe descoperirea unor fapte sau imprejurari noi care nu au fost cunoscute instantei la solutionarea cauzei, solicitand suspendarea executarii pedepsei.
In sustinere a invederat ca, la judecarea cauzei, nu au fost avute in vedere unele inscrisuri noi pe care le-a gasit ulterior, printre care si un registru de intrare-iesire al societatii al carui administrator era, acte din care rezulta ca au fost instiintate societatile cu care a colaborat ca nu avea lichiditati in cont si a intrat in interdictie bancara, solicitand si audierea persoanelor care au facut mentiuni in acest registru. De asemenea, a sustinut ca nu a putut prezenta probele in fata instantei de recurs care i-a respins ca tardiva calea de atac.
Practic revizuientul solicita revizuirea partiala a sentintei penale in sensul schimbarii incadrarii juridice din infractiunea de inselaciune in infractiunea prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934.
Instanta constata ca potrivit art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala revizuirea poate fi ceruta daca se descopera fapte sau imprejurari noi care nu au fost cunoscute instantei la solutionarea cauzei.
In sustinerea cererii de revizuire a fost depusa o copie a unei file din registrul comun de intrari-iesiri.
Instanta apreciaza ca acest inscris nu reprezinta o fapta sau o imprejurare noua asa cum prevede art.394 alin.1 litera a din Codul  de Procedura Penala   ci doar un nou mijloc de proba. Astfel in prezenta cerere examinarea in fond din nou a cauzei a capatat forma unui nou grad de jurisdictie in care se continua probatiunea.
Faptul ca a adus la cunostinta celor trei societati ca la momentul emiterii instrumentelor de plata (CEC) nu avea disponibil in cont pentru a le achita  a fost  invocat atat la judecarea in fond a cauzei cat si in caile de atac (apel si recurs). Revizuientul a aratat faptul ca a avut o intelegere cu administratorii societatilor mentionate mai sus in sensul ca biletele CEC sunt doar o garantie a efectuarii platii plata urmand a fi facuta si prin alte mijloace.
De altfel revizuientul a prezentat acelasi inscris si in recursul pe care l-a formulat impotriva sentintei penale si deciziei penale recurs ce a fost respins ca tardiv de Curtea de Apel.
Acelasi inscris a fost atasat si la contestatia in anulare respinsa prin decizia penala.
Din acest punct de vedere atat faptele si imprejurarile invocate de revizuient  cat si probele prezentate de acesta nu prezinta caracterul de noutate si au fost cunoscute de instante la solutionarea cauzei.
Avand in vedere ca s-a dispus admiterea in principiu instanta va analiza si in fond probele administrate.
Astfel inscrisul depus de revizuient reprezinta  o copie a unei file, din registrul comun de intrari-iesiri. La pozitiile 25, 26, 27, apar mentiuni privind instiintare interdictie bancara. Revizuientul sustine ca aceste instiintari au fost inmanate personal reprezentantilor societatilor precizate.
Martorii propusi de revizuient in sustinerea cererii sale, au fost audiati insa acestia nu vin cu date exacte si nu confirma sustinerile revizuientului.
Cele trei societati au comunicat prin adrese ca nu au primit instiintari privind interdictia bancara, astfel contrazicand sustinerile revizuientului.
Instanta apreciaza ca revizuientul nu a facut dovada ca persoanele vatamate au cunoscut ca cecul ce se emite nu are acoperire, si au facut prestatiile care le-a provocat prejudiciul cunoscand acest fapt.
Instanta apreciaza ca probele propuse de revizuient nu au suficienta forta probanta si nu se coroboreaza cu suficiente alte probe pentru a deveni relevante. Aceste probe nici macar nu pot crea un dubiu care sa profite revizuientului (sa determine aplicarea principiului "in dubito pro reo")
Instanta constata ca simpla completare a acestui registru nu conduce la ideea ca au si fost intocmite si comunicate acele instiintari. Nu exista nici o proba in acest sens. Toate partile vatamate neaga primirea unui astfel de inscris. In plus nu exista o dovada de primire, un plic sau o copie martor ( urma) a acestor instiintari. Astfel nu este exclusa posibilitatea simplei completari a registrului fara a fi comunicate instiintarile.
  In ceea ce priveste existenta infractiunii de inselaciune , impune sa rezulte cu claritate faptul ca persoana vatamata daca ar fi cunoscut ca cecul ce se emite nu are acoperire, n-ar fi facut prestatia care i-a provocat prejudiciul".
Un alt argument al revizuientului pentru a dovedi, de data aceasta buna sa credinta si lipsa elementului intentional al infractiunii revizuientul arata ca in general se achizitionau servicii si bunuri la inceputul ciclului agricol iar acestea erau achitate la recoltare. Filele CEC erau emise ca garantie, arata acesta.
Astfel instanta constata ca filele CEC au fost emise in cursul lunii octombrie si refuzate in aceeasi luna.
Este de notorietate ca ciclul agricol incepe in toamna pentru cerealele paioase  (grau, orz) si sunt recoltate in cursul lunilor iunie ( orzul) - iulie ( graul).
Pentru plantele oleaginoase (floarea soarelui) si porumb ciclul agricol incepe in aprilie si se incheie in august septembrie ( recoltarea).
Asadar ca specialist in agricultura revizuientul stia ca veniturile pe care le va realiza in urma recoltarii vor fi asigurate abia in lunile iunie, august, septembrie si nu exista nici o posibilitate ca sa asigure proviziunea filelor CEC in timp util pentru a putea fi efectuata plata.
Revizuientul incearca practic sa invoce un asa zis fapt scuzabil in sensul ca nu putea sa prevada lipsa provizionului la momentul cererii de incasare a filei CEC, deoarece anul agricol a fost foarte slab recoltele fiind calamitate.
Aceasta sustinere nu poate fi retinuta. Recoltarea se face in lunile  iunie, august, septembrie si nu in octombrie cand filele CEC au fost refuzate la plata. Revizuientul stia ca nu putea realiza venituri in acea perioada care sa ii permita asigurarea acoperirii in cont.
In referire la CEC se stie ca potrivit dispozitiilor art.3 al Legii nr.59/1934 republicata, emiterea cecului se bazeaza pe doua elemente cumulative:
1) conventia dintre tragator si societatea bancara;
2) acoperirea (proviziunea), reprezentand soldul creditor al contului bancar al tragatorului sau autorizatia de descoperire a contului acordata de banca, inclusiv sub forma "descoperitului de cont", sustine un autor. 
    "Emiterea unui cec este o operatiune complexa, alcatuita din doua faze:
a) completarea (redactarea) cecului pe formular;
b) predarea cecului catre beneficiar.
   In cauza de fata revizuientul a emis filele CEC fiind indeplinite conditiile cerute.
In literatura de specialitate s-a retinut ca potrivit Legii nr. 59/1934       pentru ca acoperirea contului (disponibilul suficient) sa fie legala sunt necesare indeplinirea urmatoarelor conditii:
                      1) disponibilul sa fie constituit anterior  emiterii cecului.
2)disponibilul sa reprezinte o valoare cel putin egala cu aceea a cecului.
3) suma de bani din cont sa fie disponibila in sensul ca:
- sa fie lichida, certa si exigibila in raportul dintre banca debitoare si clientul creditor;
- debitorul sa aiba dreptul de a dispune de proviziunea necesara adica sa nu existe nici un impediment juridic
Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei prealabile la tras  a unor fonduri proprii, disponibile,  in momentul emiterii instrumentului care sa-i faca posibila trasului efectuarea platii. Disponibilul tragatorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit, din operatiuni de incasari si alte asemenea. Disponibilul trebuie sa fie constituit prealabil emiterii cecului si de  valoare mai mare sau egala cu a cecului. Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment  juridic sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului.
In cauza de fata la data emiterii filelor CEC societatile administrate de revizuient se aflau in interdictie bancara.
Creditorul care primeste cecul emis asupra trasului nu este inca platit iar emitentul tragator nu este inca liberat de obligatia de plata a sumei datorate. Creditorul primeste numai o plata sub conditie rezolutorie. Stingerea obligatiei de plata a debitorului tragator al cecului se produce numai in momentul realizarii conditiei adica dupa incasarea efectiva a sumei de  catre creditor.
Revizuientul a mai sustinut ca filele CEC au fost emise ca garantii ale efectuarii platilor asa cum este practica intre comercianti.
Potrivit celor de mai sus, pentru a vedea in ce conditii poate fi folosit cecul ca garantie instanta va  analiza urmatoarele ipoteze:
a) Debitorul garanteaza obligatia sa cu un cec emis legal de un debitor al sau,  cec pe care il inmaneaza cu titlu de garantie creditorului sau. O astfel de garantie trebuie analizata in spiritul dispozitiilor legale in vigoare care o reglementeaza.
Intr-o astfel de situatie, creditorul nu poate folosi acest cec (primit cu titlu de garantie) pentru al incasa, deoarece un astfel de cec nu poate fi incasat decat de beneficiarul consemnat pe fila CEC, respectiv debitorul care i l-a dat sau de un eventual giratar. 
Pe de alta parte exista riscul ca debitorul garant sa declare cecul in cauza pierdut sau furat, si sa-l incaseze conform  procedurii prevazute de art. 67-72 din Legea cecului nr.59/1934, daca creditorul sau nu a aflat de Ordonanta presedintelui judecatoriei data in cadrul acestei proceduri si publicata in M.Of. si nu a actionat in consecinta, situatie in care o astfel de garantie nu-si atinge scopul.
In situatia  in care  s-au implinit termenele de introducere la plata a cecului de 8 si respectiv 15 zile prevazute de lege, "garantia" in cauza este afectata de riscurile:
- ca debitorul sa dea trasului ordinul (permis de lege) de a nu plati suma din cec sub diferite pretexte (litigii, semnatura necorespunzatoare, etc.);
- pierderii dreptului de regres impotriva girantilor si garantiilor.
Ca urmare intr-un astfel de caz creditorul numai daca ar avea un titlu executoriu, ar putea in cadrul procedurii de executare sa obtina poprirea provizionului la debitorul debitorului sau in vederea valorificarii unei astfel de cec-garantie dar numai in termenul prevazut de lege de 8 sau 15 zile, iar dupa acesta numai in conditiile in care debitorul nu ar interzice onorarea cecului. Deci intr-o astfel de ipoteza se poate vorbi de garantarea unei obligatii cu un cec care indeplineste conditiile prevazute de lege dar care este emis de debitorul debitorului si nu de debitor creditorului-parte vatamata.
Cand cecul este completat potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934 cu indeplinirea celor 6 conditii sau in cazul exceptiilor prevazute de art. 2 din aceeasi lege referitoare la locul platii si locul emiterii, fara a avea la tras disponibilul suficient si ascunzand aceasta creditorului, instanta apreciaza ca se savarseste infractiunea prevazuta de art. 84 pct.2 din Legea nr.59/1934 in prima modalitate (oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient se pedepseste _). In situatia in care debitorul in acest mod a obtinut marfa sau serviciul iar datoria nu si-a achitat-o in alt fel si a cauzat astfel o paguba creditorului instanta apreciaza ca s-a savarsit si infractiunea de inselaciune prevazuta si pedepsita de art. 215 din C. pen.
In aceasta ipoteza intentia de inselaciune rezulta din:
- creditorul de buna credinta cunoscand normele legale in vigoare crede ca debitorul a emis cecul cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii referitoare la existenta disponibilului in cont, din moment ce cecul i-a fost emis si dat cu titlu de plata; pe de alta parte debitorul cunoscand acest fapt si obligatiile legale si totusi procedand asa este constient ca-l induce in eroare pe creditor deoarece cecul emis in astfel de conditii nu poate fi incasat din momentul emiteri.
- creditorul stie si crede ca potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934  din momentul emiterii "cecul este platibil la vedere"si ca urmare a activitatii debitorului el crede ca cecul in cauza este platibil.
- pe de alta parte debitorul scrie pe cec o suma ca fiind existenta in contul sau bancar inscris pe cec, ceea ce nu corespunde realitatii.
        In situatia cand creditorul afland ca cecul primit de la debitor nu are acoperirea necesara in cont, procedeaza la cumpararea unui serviciu , a unei marfi, sau la achitarea  unei datorii girand cecul fara acoperire unei alte persoane si astfel ii cauzeaza un prejudiciu acesteia, savarseste infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 din C. pen.
O alta situatie, pe care o invoca revizuientul,  ar fi cand cecul este completat potrivit art. 1 din Legea nr. 59/1934 cu indeplinirea celor 6 conditii sau in cazul exceptiilor prevazute de art. 2 din aceeasi lege referitoare la locul platii si locul emiterii, fara a avea la tras disponibil suficient si debitorul ii aduce aceasta la cunostinta creditorului. Totodata debitorul convine cu creditorul sa-i dea cecul postdatat sau sa-l postdateze ulterior, promitandu-i ca pana la indeplinirea termenelor prevazute de lege pentru introducerea la plata, va asigura acoperirea necesara in cont denumind un  astfel de cec, cec-garantie. Instanta apreciaza ca un astfel de procedeu este interzis de lege deoarece:
• potrivit art.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934, ordinul consemnat in cec de a platii o suma de bani trebuie sa fie neconditionat; Instanta apreciaza  ca aceasta dispozitie exclude conditionarea alimentarii ulterioare a contului si chiar postdatarea asa cum am argumentat si in cele de mai sus.
• conform art. 13 din Legea nr. 59/1934, "Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere se socoteste nescrisa." Instanta apreciaza  ca orice clauza care ar afecta trasaturile cecului de instrument de plata  se socoteste nescrisa , aceasta fiind o dispozitie speciala imperativa a legii, ce nu poate fi incalcata nici prin vointa comuna a partilor in cadrul unei conventii.
• potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934, "Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa." Instanta apreciaza  ca orice stipulatie intr-un contract care ar face imposibila plata la vedere a cecului( acceptarea emiterii cecului fara disponibil in cont, conditionarea alimentarii ulterioare emiterii cecului, asa-zisul cec garantie, etc.) se socoteste nescrisa deci inexistenta fiind contrara unei dispozitii imperative a legii.
• Orice cec emis fara a avea disponibilul necesar in cont la tras este interzis de lege deoarece ar afecta trasaturile esentiale ale unui instrument de plata si increderea in cec ca instrument de plata, cu atat mai mult ca este inmanat de debitor creditorului, inmanare care presupune potrivit legii existenta disponibilului in cont; in practica au fost mai multe cazuri cand un salariat de buna credinta al creditorului, necunoscand intelegerea dintre debitor si primul reprezentant al creditorului, a pus in circulatie prin gir un astfel de cec dand nastere la o serie  de implicatii negative pentru patrimoniul giratarului care evident nu a mai incasat cecul.
• potrivit art. 84 pct.2 teza I-a din Legea nr. 59/1934, o astfel de fapta a debitorului  savarsita in conditiile mai sus prezentate constituie infractiune respectiv o infractiune de pericol.
In aceasta ipoteza                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   instanta apreciaza  ca debitorul savarseste si infractiunea de inselaciune prevazuta de art. 215 alin. 1,2, 3si 4 daca:
• inducerea in eroare se realizeaza cu intentie prin promisiunea mincinoasa cum ca va asigura ulterior provizia necesara in contul consemnat pe cecul emis fara acoperirea necesara;
• s-a cauzat prejudiciu prin promisiunea mincinoasa facuta creditorului referitor la alimentarea ulterioara a contului si efectuarea platii deoarece creditorul crezand cele afirmate de debitor i-a transmis proprietatea asupra marfurilor ori i-a prestat serviciile solicitate de debitor fara a primi pretul convenit cauzandu-i-se astfel prejudiciu;
In cauza de fata revizuientul a emis filele de CEC fara a avea acoperirea necesara si ascunzand creditorilor acest fapt. Instanta apreciaza in baza considerentelor de mai sus ca revizuientul nu a facut dovada incunostiintarii creditorilor cu privire la interdictia bancara.
Astfel instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de Decizia nr. IX/2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care a fost solutionat Recursul in interesul legii, in ceea ce priveste existenta infractiunii de inselaciune.
Pentru aceste considerente, apreciind ca probele propuse de revizuient si administrate nu schimba cu nimic situatia de fapt retinuta in primul ciclu procesual, iar motivele invocate in sustinere constituie in aparenta o situatie ce constituie caz de revizuire, dar fara a fi dovedita imprejurarea invocata , in temeiul art. 406 alin. 4 C.proc.pen., instanta va respinge cererea de revizuire.
Sentinta a ramas definitiva prin respingerea recursului la 12.04.2012.